Deși mare parte din oraș era în renovare, mi-a plăcut. Multe clădiri istorice, muzeul culturii Cucuteni merită vizitat, au restaurante faine și rustice. Oamenii mi s-au părut liniștiți și chiar politicoși. În locurile turistice servirea a fost, în general, ireproșabilă. Deși orașul era alert, nu auzi urlete și claxoane. Mi-a plăcut mult și zona de oraș de la intrarea dinspre Roman spre centru. M-a surprins că pentru un oraș de 80.000 locuitori au două mall-uri foarte mari. Mai e de lucru în oraș, dar per total mi-a plăcut.
P.S. Destul de multe mașini de Cluj în Piatra Neamț.
De sus de la releu se vede tare frumos
[deleted]
totul e bine si frumos pana pasesti in darmanesti/maratei
Pe Cozla daca urcai in continuare pana in varf ajungeai la Igloo de unde poti vedea valea Bistritei si Ceahlaul. Daca mergi si mai mult ajungi la 3 caldari (marmite eoliene) in capatul dealului. Esti in mijlocul naturii in cateva sute de metri.
Poti ajunge la igloo cu telegondola dar momentan e in mentenanta.
Recomad daca mai ajungi in oras.
Multam de post! Mi-ai facut ziua cu postul asta! Sunt de loc din Piatra, dar locuiesc muuult mai departe acum si niciodata nu am reusit sa scap de dorul de acasa!
Cand am vizitat acum vreo 2 ani am avut multe zile in care am mers ore in sir prin tot orasul doar asa sa ma reincarc “psihologic” intr-un fel!
Mereu mi s-a parut ca ar avea potentialul Brasovului, dar mai conteaza si administratia locala. Numai spitalul de acolo cum arata…
Poze foarte frumoase!
Hai și la BT.
Mie mi-a lasat mereu impresia unui oras cu foamea in gat. Am ajuns acolo pret de cateva ore si am plecat mai bogat dpdv spiritual.
La un moment dat ajung la restaurant Pietricica (o zi de sambata, undeva la ora 11). Ma intampina o domnisoara ospatar cu un calduros “Saru’ mana!”. Comand o cafea si cat o astept, in fata mea se inffinteaza un bombardier rupt de beat, care incepe sa bolboroseasca ceva. Il ignor, asa ca repeta bolboroseala. Il ignor din nou, asa ca repeta bolboroseala mai agresiv (probabil ca ar fi venit sa imi altoiasca si un dos de palma, dar nu avea nevoie sa se sprijine de un scaun pentru a isi mentine echilibrul). Intre timp apare domnisoara ospatar cu cafea, moment in care bombardierul se prinde ca nu lucrez acolo, asa ca ma lasa in pace. Platesc cafea, o beau si plec. Domnisoara ma saluta cu acelasi “Saru’ mana!”.
Doua ore mai tarziu ajungeam la restaurantul de la Central pentru pranz. Consult meniul si vad o oferta cu un desert gratuit. Intreb ospatarul (o tanti la vreo 50 de ani cu aer din epoca de aur) despre oferta. Imi raspunde cu un aer superior ca “trebuie sa comand si ceva de mancare!”. Nu mai bine, fiind rupt de foame, comand mancarea si, bineinteles, primesc si desertul bonus (un tiramisu, parca) insotit de deja traditionalul “Saru’ mana!”.
Cauta Alex Pers.. e un fotograf de acolo din zona. El e motivul pentru care am ajuns in orasul asta 🙂 eu sunt de fel din București(39 de ani acolo) si acum locuiesc in Câmpulung Moldovenesc
11 comments
Deși mare parte din oraș era în renovare, mi-a plăcut. Multe clădiri istorice, muzeul culturii Cucuteni merită vizitat, au restaurante faine și rustice. Oamenii mi s-au părut liniștiți și chiar politicoși. În locurile turistice servirea a fost, în general, ireproșabilă. Deși orașul era alert, nu auzi urlete și claxoane. Mi-a plăcut mult și zona de oraș de la intrarea dinspre Roman spre centru. M-a surprins că pentru un oraș de 80.000 locuitori au două mall-uri foarte mari. Mai e de lucru în oraș, dar per total mi-a plăcut.
P.S. Destul de multe mașini de Cluj în Piatra Neamț.
De sus de la releu se vede tare frumos
[deleted]
totul e bine si frumos pana pasesti in darmanesti/maratei
Pe Cozla daca urcai in continuare pana in varf ajungeai la Igloo de unde poti vedea valea Bistritei si Ceahlaul. Daca mergi si mai mult ajungi la 3 caldari (marmite eoliene) in capatul dealului. Esti in mijlocul naturii in cateva sute de metri.
Poti ajunge la igloo cu telegondola dar momentan e in mentenanta.
Recomad daca mai ajungi in oras.
Multam de post! Mi-ai facut ziua cu postul asta! Sunt de loc din Piatra, dar locuiesc muuult mai departe acum si niciodata nu am reusit sa scap de dorul de acasa!
Cand am vizitat acum vreo 2 ani am avut multe zile in care am mers ore in sir prin tot orasul doar asa sa ma reincarc “psihologic” intr-un fel!
Mereu mi s-a parut ca ar avea potentialul Brasovului, dar mai conteaza si administratia locala. Numai spitalul de acolo cum arata…
Poze foarte frumoase!
Hai și la BT.
Mie mi-a lasat mereu impresia unui oras cu foamea in gat. Am ajuns acolo pret de cateva ore si am plecat mai bogat dpdv spiritual.
La un moment dat ajung la restaurant Pietricica (o zi de sambata, undeva la ora 11). Ma intampina o domnisoara ospatar cu un calduros “Saru’ mana!”. Comand o cafea si cat o astept, in fata mea se inffinteaza un bombardier rupt de beat, care incepe sa bolboroseasca ceva. Il ignor, asa ca repeta bolboroseala. Il ignor din nou, asa ca repeta bolboroseala mai agresiv (probabil ca ar fi venit sa imi altoiasca si un dos de palma, dar nu avea nevoie sa se sprijine de un scaun pentru a isi mentine echilibrul). Intre timp apare domnisoara ospatar cu cafea, moment in care bombardierul se prinde ca nu lucrez acolo, asa ca ma lasa in pace. Platesc cafea, o beau si plec. Domnisoara ma saluta cu acelasi “Saru’ mana!”.
Doua ore mai tarziu ajungeam la restaurantul de la Central pentru pranz. Consult meniul si vad o oferta cu un desert gratuit. Intreb ospatarul (o tanti la vreo 50 de ani cu aer din epoca de aur) despre oferta. Imi raspunde cu un aer superior ca “trebuie sa comand si ceva de mancare!”. Nu mai bine, fiind rupt de foame, comand mancarea si, bineinteles, primesc si desertul bonus (un tiramisu, parca) insotit de deja traditionalul “Saru’ mana!”.
Cauta Alex Pers.. e un fotograf de acolo din zona. El e motivul pentru care am ajuns in orasul asta 🙂 eu sunt de fel din București(39 de ani acolo) si acum locuiesc in Câmpulung Moldovenesc