> Ocupând unul din locurile cele mai frumoase în incinta Expoziţiei, Pavilionul României are în vecinătate pavilioanele Ungariei şi Austriei.
>
> Construcţia Pavilionului, care se remarcă printr-o linie sobră, lipsită de ornamente inutile, este opera arhitectului Duiliu Marcu. Având o faţadă, de asemenea, simplă acest pavilion poartă la intrarea principală inscripţia: România, având în părţi – puţin mai jos – două steme ale ţării; un imens vitraliu decorează în chip impresionant intrarea principală.
>
> Una din sălile cele mai interesante va fi sala de onoare, căreia i se acordă o deosebită atenţie pentru felul cum va fi aranjată, cât şi pentru conţinutul său, dintre cele mai remarcabile şi mai reprezentative, ca viaţă şi ca artă românească.
>
> Pavoazată cu plăci de onix românesc, cu pereţii de alabastru luminaţi în transparenţă, toată suprafaţa pereţilor va fi scăldată şi în lumină, pe care o va împrăştia la rându-i; această sală va fi una din cele mai frumoase din Expoziţie.
>
> Sala de onoare este dominată de prezenţa mândră, sigură de sine, a M. S. Regelui, o sculptură dintre cele mai reuşite a Suveranului nostru – operă a d-lui C. Medrea. Basoreliefurile din sală sunt datorite, de asemenea, acestuia şi sculptorului Jalea.
2 comments
> Ocupând unul din locurile cele mai frumoase în incinta Expoziţiei, Pavilionul României are în vecinătate pavilioanele Ungariei şi Austriei.
>
> Construcţia Pavilionului, care se remarcă printr-o linie sobră, lipsită de ornamente inutile, este opera arhitectului Duiliu Marcu. Având o faţadă, de asemenea, simplă acest pavilion poartă la intrarea principală inscripţia: România, având în părţi – puţin mai jos – două steme ale ţării; un imens vitraliu decorează în chip impresionant intrarea principală.
>
> Una din sălile cele mai interesante va fi sala de onoare, căreia i se acordă o deosebită atenţie pentru felul cum va fi aranjată, cât şi pentru conţinutul său, dintre cele mai remarcabile şi mai reprezentative, ca viaţă şi ca artă românească.
>
> Pavoazată cu plăci de onix românesc, cu pereţii de alabastru luminaţi în transparenţă, toată suprafaţa pereţilor va fi scăldată şi în lumină, pe care o va împrăştia la rându-i; această sală va fi una din cele mai frumoase din Expoziţie.
>
> Sala de onoare este dominată de prezenţa mândră, sigură de sine, a M. S. Regelui, o sculptură dintre cele mai reuşite a Suveranului nostru – operă a d-lui C. Medrea. Basoreliefurile din sală sunt datorite, de asemenea, acestuia şi sculptorului Jalea.
=
[Dimineaţa, Anul 33, No. 10.947, luni 14 iunie 1937, p. 4](http://www.cooperativag.ro/cum-se-infatiseaza-romania-la-expozitia-de-la-paris/?fbclid=IwAR05fPIut1_PIwGScU0Jb8zdWuWGx-hA-owNX4JsnAqSaZiWurZ_zBQKFDE)
Paul Ionescu-Daniel
Paris, 5 iunie 1937
România nu era fascistă atunci?