Desi de o saptamana sunt pe aici, e frumos sa vad cum se dezvolta comunitatile si ca astfel de activitati exista 🙂

by CetateanulPatru

8 comments
  1. Acel semn cu “Evacuation Day” care pica exact in mijlocul posterului e chef’s kiss

  2. Păcat că mâncarea “tradițională” românească pe care tot o promovează românii în străinătate este preluată de la alte popoare. Renumiții mici sunt de fapt [ćevapčići](https://ro.m.wikipedia.org/wiki/%C4%86evapi) de la croați/sârbi, sarmalele le avem de la turci, zacusca/tocana de legume am preluat-o de la bulgari și așa mai departe.

    P.S: înainte să dați minusuri, învățați un pic istorie.

  3. Sunt unii pe-aici care deplâng faptul ca o tara cu o istorie atesta istoric de mai bine de 2 milenii, care s-a amestecat si a înglobat o groaza de alte culturi care au trecut pe-aici ca e continentală, nu insulara, nu are retete unice si irepetabile fata de toti vecinii si toate popoarele cu care s-a întâlnit. Am o veste proasta pentru voi… Nu se poate. Ce vreți voi, nu se poate. Nimeni nu e unic la el in tara. De-asta se discuta despre bucătăria nordică, nu norvegiană, mediteraneană, nu grecească, est asiatică nu exclusiv chineza.

    Culinar vorbind, exista sfere de gust, de condimente care tin nu numai de influența culturala, dar si de mediu, de agricultură, de anotimpuri si de ce are nevoie organismul uman sa faca față căldurii excesive si frigului excesiv. Deci ingredientele sunt mai greu de digerat sau mai ușor, in funcție de vreme. Una mănânci iarna, alta vara.

    Toti avem mici variațiuni locale, dar nimeni nu are o bucătărie de nemaiauzit. Oamenii se iau unii după alții, asta facem de cand ne-am tarat afara din balta, asa evoluam si nu e nimic greșit cu asta.

    Bucătăria noastră e una foarte prietenoasa, drept urmare, al dracului de bogată. In lista celor 30 cele mai bune supe din lume, noi avem 5. Căutați, daca nu mă credeți. Nu e asta un aspect al culturii noastre care sa ne deprime.

Leave a Reply