Doi actori: unul care n-a cerut nimic a murit discret și demn; celălalt care cere mereu se plânge pe la televiziuni că e tratat ca un „nimeni”
Doi actori: unul care n-a cerut nimic a murit discret și demn; celălalt care cere mereu se plânge pe la televiziuni că e tratat ca un „nimeni”
4 comments
Sau despre oameni și jeguri.
> „Ce e rău în robie nu e atâta robia. Rău e că, dacă trece prea multă vreme, omul se învăță cu ea, cu robia, cu frica, cu supunerea, cu sărut mână, să fie batjocorit și să nu-i mai pese, se învață ca pasărea cea proastă cu colivia și care uită și că a știut zbura oarecândva”
Faza asta cred ca e cea mai puternica din filmul ala, eu una stiu ca m-a influentat foarte mult cand, copil fiind, am vazut prima data filmul.
> mă întreb de ce nu îl oprește familia, de ce nu îi spune: „- Tată, ai destul! Ai venituri cât zeci de familii de pensionari din România! Sunt atâția oameni ce nu au cu ce-și plăti facturile, hai să nu ne facem noi de râs și să ne cerem osândă de la Dumnezeu!”
De ce să facem performanță, când putem fi submediocri?
Arsinel e la fel de actor cum sunt si aia din Trasniti in nato. E acelasi nivel de potato. Dar el vine cu impresii de guru.