Șeful Dacia vrea o programă școlară coerentă cu cerințele firmelor: Am terminat Cibernetica, puteți să ghiciți cât de mult mi-a folosit COBOL-ul în carieră

by DemocratiaIncaEVie

25 comments

  2. Nu i-a folosit COBOL-ul în carieră și pentru că nu l-a dus capul să lege în mod practic ideile învățate în școală.

  3. COBOL poate fi chiar util, înțeleg că anumite sisteme sunt foarte vechi, iar înlocuirea lor este extrem de scumpă, așa că se caută oameni care să știe să umble cu ele.

  5. COBOL nu se mai face de mult timp la Cibernetica, in timp ce ii inteleg frustrarea, exemplul dat de el nu e tocmai cel mai elocvent. Facultatea e facuta sa iti dea un range de cunostinte care sa nu te blocheze in 1 industrie, sa iti ofere o privire de ansamblu asupra mai multor arii iar tu dupa sa alegi ceva ce te atrage.

    Cerinta mediana a firmelor poate fi descrisa cel mai usor prin: `minim 5 ani experienta`. Astept cu nerabdare sa anunte mediul de afaceri ce sugestii au pentru a repara aceasta problema. E extrem de frustrant sa vad comentariul asta recurent venind de la antreprenori/C-lvl/directori cand toata lumea stie ca e imposibil ca facultatea sa te pregateasca fix pentru ce o sa faci la locul de munca (pt ca o mare parte din job e formata din cunostinte institutionale, iar o facultate nu are cum sa te invete asta oricat de mult ar vrea).

  7. Programarea ar trebui invatata la nicel de concepte, chestii care se aplica la orice limbaj: procedural, OOP, data types, constructii logice, fundamente electronica, tipare etc.

    Practica asta se poate invata pe ceva “comun” gen python, e destul de generic.

    Dup-aia, la sfarsit de liceu si pa facultate, te specializezi pe un limbaj anume, in functie de ce faci: C/java pt software, python pt data engineering, js pt web dev etc.

    Asa nu e nici un risc ca peste 30 de ani, limbajul care l-ai invatat tu nu mai e relevant.

  8. putea sa zica Assembler sau Turbo fucking Pascal, dar nu prea s-a documentat inainte sa vorbeasca. Cobol inca se foloseste si programatorii de Cobol castiga bine pt ca e lipsa de oameni calificati.

    edit: se foloseste in industria bancara cu predilectie datorita aplicatiilor legacy de acolo.

  9. Da da, trebuie sa scoatem sclaveti care sa presteze cuminti la corporatie.

  10. Noi ca natie suntem foarte ingamfati. Vii cu un titlu din asta si tot romanul isi da cu parerea si ii spune sefului Dacia ca nu stie el frate. Nu a gasit el utilitatea cobol ca nu l-a dus capul. Fraier sefu’ dacia asta, nu ca romanul rodditor.

  12. Omul are interesul lui, sa aiba angajat azi.

    Angajatul are si el interesul lui, sa aiba ce munci si peste 30 de ani.

    Deci pregatim angajati pentru firma x sau pregatim angajatii cu niste cunostinte care sa.i ajute pe parcursul intregii cariere?

  14. Inteleg ce vrea sa zica, dar chiar si el a admis ca e “si vina lui” ca nu s.a dus mai departe pe programare. A facut si facultatea acum mult timp, si pe atunci probabil COBOL-ul mai era relevant in domeniul asta.

  16. Firmele in Romania, cu foarte putine exceptii, au o existenta EFEMERA !! Asta e cuvantul cheie al economiei romanesti in ultimii 30 de ani – efemeritatea. Ce astazi e, maine nu mai e!

    Astazi merg anumite ramuri ale economiei, maine merg altele. De unde era concurenta mare la ingineri in anii 80, in anii 90-2000 si chiar acum se intra pe dosar la Poli. Nu vreti sa stiti ce specimene au intrat pe acolo si cum se copiaza.

    Ironia e ca exemplul cu COBOL e unul relativ prost. daca stii COBOL exista nisa aplicatiilor legacy etc.

    Ce afci daca maine sau peste 10 ani nu mai merge industria automotive?

  17. Am o vecină care a fost angajată anume pe COBOL și ia cca 8.000 euro net pe lună.

  18. Oamenii nu înțeleg o chestie: învățământul e un sistem care există strict pentru profesori, nu pentru elevi sau studenți.

    Scopul nu e să învețe studenți, să educe sau alte prostii idealiste din astea. Scopul e să se umple orele profesorilor, iar profesorii Nu pot fi dați afară așa ca sunt obligați să aibă ore/cursuri.

    Și mai e o chestie, un profesor va preda toată viața aceeași materie, e alergic la orice e nou pentru că el ține teoria și aia (cică) nu se schimbă niciodată.

    Studenții și elevii mai mult încurcă profesorii de la treaba lor.

  19. Dos. Nu am practicat niciodată nimic legat de computere dar am înțeles cum funcționau ele chiar când erau cu cartele perforate. Dacă domnul a terminat cibernetica și a ajuns la Dacia cred ca nepotrivirea e altundeva și pornește mai devreme de facultate când nimeni nu vrea sa facă teste de aptitudini /orientare profesionala și atunci când se fac, părinții se pisa pe ele ca știu ei ca ai lor copii vor fi (treceți meseria) ca “se plătește bine”.

  20. Trebuie si firmele sa cada de comun acord la ce vor. Cand vad pe la un interview ca ma intreaba de nu stiu ce API specific pe care ei vor sa il integreze “ca e la moda” inchid eu intervieweul, chiar daca ma incadrez. Ala nu e un loc de munca la care vrei sa te bagi.

  22. Ce sunt NNG-urile? Este un subiect real?

    Nng, sau “Nomenklatura noilor generații” (NNG), este un concept folosit pentru a descrie un sistem de funcționare a structurilor de stat și de putere, caracterizat printr-o rețea de influență și relații de tip clientelar, deseori opacă și centrată pe interese personale sau de grup, mai degrabă decât pe meritocrație și transparență. În esență, acest sistem își promovează și protejează propriii membri, deseori împotriva reformelor autentice și a criteriilor de performanță profesională.

    NNG funcționează prin mecanisme de recrutare și promovare a indivizilor loiali anumitor elite sau grupuri de interese, fie ele politice, economice sau sociale, rezultând într-o administrație de stat care poate fi percepută ca rigidă și greu de reformat. Acest tip de nomenklatură creează un sistem închis, bazat pe relații de putere, favorizând perpetuarea anumitor elite și blocând accesul celor care nu fac parte din acest sistem la poziții de influență sau decizie.

    Sistemul NNG a apărut în anumite state ex-comuniste sau în alte societăți unde tranziția de la un regim centralizat la unul democratic a fost parțial realizată, rezultând într-o hibridizare între structuri vechi și noi. Astfel, termenul descrie adesea o adaptare a vechii “nomenklaturi” (termen folosit inițial în regimurile comuniste pentru a desemna elita de partid și stat) la noile realități, dar păstrând esența controlului și accesului privilegiat la resursele și deciziile statului.

    Aceste sisteme de tip NNG sunt caracterizate prin mecanisme similare, chiar dacă structurile politice și contextul diferă. În general, ele favorizează persoane conectate la elitele puterii și creează o rezistență semnificativă la reforme care ar putea duce la mai multă transparență și meritocrație.

    În România, sistemul de tip NNG s-a format și consolidat după Revoluția din 1989, într-o tranziție în care fostele cadre comuniste și apropiații lor s-au repoziționat rapid în structurile de stat și în mediul privat. Tranziția s-a realizat într-un mod fragmentat și uneori compromis, astfel încât anumite rețele de influență au supraviețuit, iar în anumite sectoare rămân încă active.

    Exemple istorice și evoluția lor

    1. Politica și partidele mari: După 1989, o mare parte din clasa politică provenea din fostul Partid Comunist Român, care a reușit să se reorganizeze sub alte structuri și denumiri, cum ar fi FSN (Frontul Salvării Naționale), care ulterior s-a scindat și a dat naștere mai multor partide importante. În acest context, structuri de tip NNG s-au format pentru a controla distribuția funcțiilor și a influenței politice prin nepotism, loialitate de grup și conexiuni personale, nu pe criterii de competență.

    2. Administrația publică și companiile de stat: Sistemul de funcționari publici a fost și el marcat de influențe NNG, mai ales în primii ani post-revoluționari, când au existat numeroase cazuri de numiri pe criterii de relații, nu de merit. În companii de stat strategice, cum ar fi cele din domeniile energetic, transporturi și extracție, funcțiile cheie au fost de multe ori rezervate persoanelor cu legături politice sau care făceau parte din rețele de influență locală.

    3. Justiția: În anii de început ai tranziției, independența justiției era mai degrabă formală, fiind puternic influențată de vechi structuri și rețele. Deși reformele au avansat în ultimele două decenii, mai ales datorită presiunilor Uniunii Europene, rețelele de tip clientelar au continuat să aibă o influență considerabilă în sistemul judiciar.

    Situația actuală

    În prezent, multe dintre aceste structuri de tip NNG rămân active în anumite sectoare, însă și-au schimbat uneori metodele și au devenit mai subtile, din cauza presiunilor internaționale și a cerințelor de transparență asociate cu apartenența la Uniunea Europeană. Cu toate acestea:

    1. Administrația publică: Deși există o mai mare transparență și o serie de reforme, influența rețelelor de tip NNG nu a dispărut complet, în special la nivel local. Numeroase poziții de conducere în administrația locală sunt încă obținute prin sprijin politic, și nu strict pe baza competențelor, perpetuând un sistem de relații și dependențe.

    2. Companiile de stat: În continuare, în numeroase companii de stat și instituții publice există tendința de numire a unor persoane care au conexiuni politice. Cu toate că există reglementări clare pentru profesionalizarea acestor poziții, numirile politice încă predomină în multe cazuri, menținând elementele de control și influență specifice unui sistem de tip NNG.

    3. Sectorul privat cu conexiuni politice: Unele sectoare economice strategice sunt controlate de persoane sau grupuri care au legături puternice cu factorii de decizie politică. Există exemple de antreprenori care beneficiază de contracte cu statul datorită relațiilor cu persoane din administrație, ceea ce adâncește fenomenul NNG în mediul de afaceri.

    4. Justiție și sistemul juridic: Deși progresele sunt semnificative față de perioada post-comunistă, unele persoane influente și anumite grupuri de interese mai au încă influență în anumite dosare, în special la niveluri locale. De asemenea, promovările în sistemul judiciar pot fi uneori influențate de conexiuni și nu doar de performanțe.

  23. Eu lucrez în IT în Franța, tot sistemul de asigurări sociale este pe COBOL, cei care l-au dezvoltat ies toți la pensie și f greu se găsesc înlocuitori. Salariu net pt cineva cu experiență serioasă pe COBOL e 8-10k€. Păcat că habar nu am de COBOL.

  24. Cine stie COBOL face bani to camionu. Mult prea multe banci in lume au sisteme COBOL.

  25. Între timp unii ajung bugetari cu salarii frumușele fără sa aibă bac-ul luat, sau doar știu PDF-ul bine. Firmele ar trebui să învețe de la stat, sau să aibă pretenții mai mic,i nu? Ce atâta profit!?

Comments are closed.