Mai multe publicații din țări europene critică situația politică din România, cauzată de anularea ”din motive dubioase” a alegerilor prezidențiale din 2024. Acestea acuză clasa politică de la București că nu respectă regulile și că profită de mitul interferenței ruse în alegeri pentru găsi un vinovat după ce ”a pierdut un pariu”.
Publicația The Objective din Spania atrage atenția asupra felului în care autoritățile române au gestionat criza alegerilor naționale.
”În fața anulării alegerilor prezidențiale din România din motive dubioase care arată clar că clasa politică românească a ales să nu respecte regulile”, scriu spaniolii.
Alejandro Molina precizează în articolul ”România, o democrație liberală?” din ”The Objective” că în cazul anulării alegerilor prezidențiale din România „instanța s-a limitat la a afirma că dovezile și motivele vor fi deja publicate în textul integral al deciziei sale în Monitorul Oficial”.
”Dacă o astfel de decizie nu era deja destul de neobișnuită într-o țară din UE, s-a întâmplat să fie precedată de o altă decizie a aceleiași Curți, ordonând renumărarea voturilor din primul tur. La încheierea renumărării voturilor și constatând că nu există nereguli semnificative, Curtea nu a avut de ales decât să confirme rezultatele!”, scrie Molina.
Spaniolii spun că, deși TikTok a permis într-adevăr propaganda politică de facto în timpul alegerilor, încălcând propriile sale politici de utilizare și legile României, toți candidații principali ar fi beneficiat de aceste nereguli.
În concluzie, ”oricum ar fi, cazul românesc arată o tendință tot mai recurentă în fostele republici post-sovietice (gândiți-vă la Georgia): invocarea factorului anti-rus ca element catalizator și unificator pentru ca elitele politice consacrate să presupună că apariția noilor mișcări politice le face pro-ruse, echivalându-le cu ideologii autoritare”, scrie ”The Objective”.
Influența social media asupra rezultatelor alegerilor este departe de a fi stabilită
Un articol similar apare în ediția italiană a Huffington Post. Ziarul scrie că, oricare ar fi defectele lui Călin Georgescu, acesta are tot dreptul de a fi ales dacă nu se poate demonstra că a fost agent al unei puteri străine.
”Georgescu poate să aibă trăsături de neprezentabilitate și să spună lucruri care nu ne plac sau să devieze de la fapte, dar are tot dreptul să fie ales dacă nu se poate demonstra sau aduce la cunoștința opiniei publice că este agent în slujba unei puteri străine (sau vinovat de fapte cel puțin la fel de grave). Mai ales că una dintre ipotezele care stau la baza posibilei reacții exagerate, și anume influența social media asupra rezultatelor alegerilor, este departe de a fi stabilită„ scrie în articol.
Publicația susține că, în toate cazurile în care influențarea votului prin rețelele sociale a fost invocată, nu s-au găsit dovezi clare în acest sens.
”Chiar și în cele mai cunoscute cazuri de la care a pornit totul, votul în favoarea Brexitului și alegerea lui Trump în 2016, literatura științifică este în mare măsură sceptică cu privire la faptul că rezultatele au fost determinate de manipularea prin intermediul rețelelor sociale”, precizează și ediția din Italia a Huffington Post.
”Cine vrea să exercite influență la București ar face mai bine să manipuleze alegerile parlamentare”
O analiză a influentului ziar german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), citată de Deutsche Welle, scrie că tot mai mulți români cred că alegerile au fost anulate nu din cauza ingerinței Rusiei, ci pentru că rezultatul nu a fost cel așteptat de guvernanții de la București.
Publicația pune la îndoială ideea că Moscova și-ar fi folosit roboții și trolii în alegerile prezidențiale din România pentru a sta apoi departe de alegerile parlamentare, desfășurate doar șapte zile mai târziu.
Ziarul german FAZ subliniază că alegerile parlamentare sunt cele mai importante în România, țară în care ”șeful statului are o poziție puternică, dar care nu este o republică prezidențială”.
Articolul publicat sub semnătura lui Michael Martens, corespondentul pentru Europa de Răsărit al publicației apropiate cercurilor politice creștin-democrate germane, se intitulează ”Mitul interferenței ruse” și se întreabă dacă anularea alegerilor din România chiar ”a fost manipulare de le Kremlin” sau dacă, de fapt, clasa politică de la București a pierdut un pariu ”și caută acum să arunce vina pe cineva”.
”Scopul PSD a fost de la bun început să aducă în scrutinul de balotaj al prezidențialelor un candidat radical de dreapta”, care, se presupune, ”ar fi fost ineligibil pentru o majoritate a populației”.
”Principalul partid de guvernare a subestimat însă furia populației față de formațiunile politice consacrate. În aroganța lor, strategii PSD pur și simplu nu și-ar fi putut imagina că propriul lor candidat va fi respins de populație”, scrie FAZ
Se dovedește că, iată, într-un stat din UE și NATO; instituțiile și clasa conducătoare favorizează o realitate înțeleasă prin ”impresii și presupuneri, nu fapte verificabile”. Autorul articolului acuză că se încearcă ”distragerea atenției de la propriul eșec” al partidelor tradiționale și se inventează ”un pretext pentru anularea unui scrutin al cărui rezultat nu a fost pe placul celor de la putere”.