România se împrumută la costuri record, mai scump și decât Grecia, țară aflată acum câțiva ani în pragul falimentului. Analistul Adrian Negrescu acuză că refuzăm fondurile europene cu dobânzi modice pentru a nu fi obligați să facem reforme, așa că preferăm să ne finanțăm scump.
Economia României încetinește tot mai mult. FOTO: Shutterstock
România
primește o nouă lovitură: după ce a fost retrogradată de agenția
de evaluare Fitch, a venit rândul agenției de evaluare S&P să
retrogradeze perspectiva de rating a României, de la stabilă la
negativă. Experții S&P mai avertizează că adoptarea
ordonanței cu măsuri fiscal-bugetare nu este suficientă pentru a
ține deficitul la cel mult 7,5% din PIB, în acest an.
Între
timp, experții JP Morgan au avertizat că România se află printre
ţările cele mai expuse riscului de oprire bruscă a fluxurilor de
capital.
Pe
fondul unui deficit record în 2024, de 8,6%, România este țara
care se împrumută la cele mai mari dobânzi pe piața externă. În
acest moment, dobânzile au ajuns la aproape 8% (7,98%), un adevărat
record. Spre comparație, Grecia, care a fost în pragul
falimentului, beneficiază de finanțare externă la costuri mult mai
reduse. Atena plătește dobânzi de aproape două ori și jumătate
mai mici decât România, 3,44%.
Mai bine dobânzi mari decât să facem reforme
Analistul economic Adrian
Negrescu avertizează că situația este delicată și vorbește
despre incompetență și lipsă de voință politică atunci când
vine vorba de reforme și de reducerea cheltuielilor statului.
Expertul susține că România ar putea găsi creditare la 0.2%, de
la Uniunea Europeană, dar nu este capabilă să atragă aceste
fonduri sub formă de împrumut la dobânzi modice din cauza lipsei
de reforme.
„Planurile
autorităților privind atragerea fondurilor europene sunt de-a
dreptul halucinante. Ministrul Boloș își recunoaște propria
impotență în a determina o absorție eficientă a banilor
europeni. Ministrul Boloș ne spune nonșalant că din cele 8 cerere
de plată pe Planul Național de Reforme Ratate, așa cum i-am spus
eu PNRR-ului, ei vor milita pentru a atrage măcar 3 linii de
plată. Și asta înseamnă vreo 5 miliarde de euro”, acuză
Negrescu.
El
a explicat și motivele pentru care România nu poate accesa
celelalte linii de plată pentru PNRR.
„Pentru
că se vor focusa pe banii gratuiți (n.r. – fonduri nerambursabile)
ignorând banii care vin prin credite cu dobânzi de numai 0,2% față
de 7,8%-7,9%, atât cât se statul român. De ce recurg la această
scamatorie? Pentru că, din păcate, și el recunoaște acest lucru,
România nu este capabilă să facă reformele asumate prin PNRR”,
spune expertul.
Campioni la dobânzi mari și la rate mici de absorbție a fondurilor europene
Până
acum nici măcar un sfert din țintele din PNRR nu au fost atinse, în
condițiile în care ne aflăm deja la jumătatea programului de
finanțare european. Șansele ca cifrele să se îmbunătățească
simțitor sunt minime, în aceste condiții.
„Doar
14% din țintele din PNR au fost atinse până acum și am trecut
deja de jumătatea programului. Se întâmplă, din păcate, ceea ce
estimam la lansarea PNR, că dacă vom lua 30% din bani, va fi o
adevărată minune, un adevărat festival. Ar fi o surpriză, ca să
zic așa din punct de vedere economic pentru România, având în
vedere că nu suntem capabili în actuala conjunctură să facem
reformele asumate. Până acum noi am luat 9,2 miliarde de euro din
28 de miliarde”, mai spune el.
Și
mai prost stăm la capitolul absorbție a fondurilor structurale.
Aici, lucrurile stau chiar jalnic, deși am banii europeni ar fi însemnat un adevărat balon de oxigen și ar fi putut compensa măcar o parte din deficit.
„Am
trecut de jumătatea programului, iar din fondurile structurale de
aproape 33 de miliarde de euro, noi n-am luat decât un miliard. Și
țineți cont că aceste fonduri structurale se acordă încă din
2021”, adaugă Negrescu.
„Situația
fondurilor europene, din punctul meu de vedere, reprezintă un
exemplu elocvent despre cât de ineficient este statul român. Pe
tema asta se poate face un studiu de caz, dar și despre cât de mare
este nevoia de reforme structurale și de angajare a unor oameni cu
know-how, cu expertiză și experiență în dezvoltarea proiectelor
europene. Pare că oamenii care sunt la minister lucrează doar
pentru a-și lua salariul majorat cu 50% și nimic altceva. Nu există
criterii de performanță, nu există responsabilități legate de
modul în care, modul deficitar în care sunt absorbiți banii
europene”, încheie expertul.
Idei puține, riscuri uriașe
În
condițiile în care România va continua să se împrumute la
dobânzi nesustenabile, deficitul riscă să crească și mai mult,
iar țara riscurile cresc odată cu acest lucru.
Anunțul
S&P este privit la București cu îngrijorare, iar ministrul
Finanțelor, Tanczos Barna, recunoaște că reîncadrarea este un
semnal că România are nevoie de măsuri de reducere a deficitului.
„Deciziile
asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar și
consolidarea creșterii economice trebuie implementate în ritm
alert, în forma deja convenită cu partenerii noștri europeni.
Bugetul pentru anul 2025, care va fi prezentat Guvernului și trimis
spre aprobare Parlamentului în zilele următoare, întărește
această viziune cumpătată a gestionării banului public”, a spus
Barna.
Ministrul
nu putut să spună ce soluții concrete vor fi luate, așa cum nu
este deloc clar de unde și cum va reuși Guvernul Ciolacu 2 să
găsească noi linii de finanțare, la dobânzi mai mici decât cele
actuale, dar nici cu va reuși să reducă deficitul care amenință
să depășească 7,5% în 2025, conform estimărilor S&P. Până
acum, guvernul a anunțat o serie de măsuri fiscale care inclusiv
creșterea impozitelor, amânarea unor creșteri salariale și de
pensii.
Deși reprezintă o tentativă disperată de a reduce
deficitul la 7% din PIB în acest an, piețele financiare și
agențiile de eveluare se arată mai degrabă sceptice în privința
capacității României de a redresa situația fiscală. Costurile
uriașe de finanțare, dar și cele două retrogradări reprezintă
cele mai bune dovezi în acest sens. Mai mult, ultimele estimări
arată că după ce datoria publică a crescut cu rapiditate, de la
48,9% din PIB în decembrie 2023 la 54% în octombrie 2024, la
sfârșitul acestui an ar putea să depășească pragul de 60% din
PIB.