În România, titlurile de stat destinate populației, emise prin programele Fidelis și Tezaur, au nu doar un succes susținut, dar acestea au adus sume masive în buzunarele Statului în ultimii ani. Doar între iulie 2020 și 2023, Ministerul Finanțelor a atras aproximativ 24,47 miliarde lei (aproape 5 miliarde euro) prin emisiunile Fidelis, dintre care 9,4 miliarde lei (1,9 miliarde euro) doar în 2023, potrivit unor date ale Bursei de Valori București (BVB).
Dobânzile oferite de Finanțe sunt deosebit de atractive și pot chiar să reducă expunerea Statului față de creditorii străini pe termen scurt, însă pe termen lung, costurile împrumuturilor din economiile românilor pot depăși marjele la care țara noastră este creditată în prezent de străini. Între timp, titlurile Tezaur și Fidelis se bucură încă de o reputație crescândă, iar frecvența emisiunilor, la fel ca și inputurile pentru Ministerul Finanțelor, cresc deocamdată de la an la an.
Fidelis a fost plusat succesiv în ultimii ani, în timp ce calendarul emisiunilor Tezaur s-a păstrat constant
Dacă e să privim analitic gradul în care Statul depinde practic de subscripțiile directe ale cetățenilor, două criterii importante trebuie luate în calcul, și anume dobânzile cu care Ministerul Finanțelor atrage aceste subscripții, dar și frecvența cu care sunt emise obligațiuni.
De pildă, în primele luni ale anului 2025, România a continuat să emită titluri de stat destinate populației prin programele Tezaur și Fidelis, într-un ritm susținut. Programul Tezaur a debutat în 2025 cu o primă ediție desfășurată între 13 ianuarie și 7 februarie, care a atras 5 miliarde de lei, stabilind un record absolut pentru această categorie de instrumente financiare. A doua ediție Tezaur din 2025 a fost deschisă între 10 februarie și 6 martie, însă datele finale privind volumul subscrierilor nu au fost încă publicate. În paralel, programul Fidelis a avut prima emisiune a anului în perioada 7 – 14 februarie, oferind titluri în lei și euro, iar cea de-a doua emisiune este în desfășurare între 7 și 14 martie.
În 2024, programul Tezaur a menținut o frecvență lunară, cu 11 emisiuni organizate, fiecare având o perioadă de subscriere de aproximativ o lună. În ceea ce privește programul Fidelis, în schimb, au fost lansate 6 emisiuni, cu un total al subscrierilor de 7,77 miliarde lei și 1,7 miliarde euro (echivalentul a 16,5 miliarde lei). Ultima emisiune Fidelis din 2024, desfășurată în decembrie, a atras 2,6 miliarde lei, un record anual pentru acest program.
Dacă ne ducem cu un an în urmă, în 2023, programul Tezaur a păstrat același calendar de 11 emisiuni, dar Fidelis a avut doar 4 emisiuni trimestriale. Astfel, comparând datele din ultimii ani, se observă o creștere atât în frecvența, cât și în volumul emisiunilor destinate populației. Dacă în 2023, Fidelis avea doar 4 emisiuni, în 2024 numărul acestora a urcat la 6, iar în 2025, deja două emisiuni au fost lansate până în martie. Mai mult, anul acesta Statul estimează că va atrage peste 40 de miliarde lei prin titluri de stat pentru populație, comparativ cu 33 de miliarde lei în 2024.
„Nu avem o estimare (cu privire la suma pe care statul speră să o atragă anul acesta de la populație, n.r.). Nu vă pot da o cifră. Anul trecut am atras 33 de miliarde de lei. Vizăm mai mult (…) Dacă în 2023 am crescut cu 13 miliarde față de anul precedent, în 2025 am putea viza 40 de miliarde, peste 40 de miliarde de lei din împrumuturile de pe piața internă”, a declarat recent Ștefan Nanu, director al Trezoreriei Statului, pentru CursDeGuvernare.ro, la finele lunii februarie.
O nouă ediție Tezaur a debutat luni, 10 martie, cu dobânzi noi. Randamentele titlurilor de stat, mult peste cele aduse de depozitele bancare
Păstrând calendarul detaliat mai sus, Ministerul Finanțelor (MF) a demarat luni, 10 martie, o nouă ediţie a Programului Tezaur. Cetățenii pot investi în titlurile de stat Tezaur cu maturităţi de un an, trei ani şi cinci ani, cu dobânzi anuale de 6,8%, 7,5%, respectiv 7,8%. Comparativ, dobânzile aferente depozitelor în lei la băncile românești variază între 5% și 6,60%, în funcție de bancă și de termenul depozitului. De asemenea, pentru prima dată, MF a comunicat că cetăţenii români care au cont pe platforma Ghişeul.ro şi care deţin un card de debit au acces acum la achiziţia online a titlurilor de stat.
„Investitorul poate subscrie în cadrul unei emisiuni prin accesarea platformei Ghişeul.ro şi introducerea datelor de logare (utilizator şi parolă), conform regulilor acesteia. Pentru subscriere, investitorul accesează secţiunea Titluri de stat, unde pot fi consultate emisiunile active şi caracteristicile acestora, conform prospectului de emisiune şi efectuează operaţiunea de achiziţie a titlurilor de stat Tezaur aferente emisiunii selectate. De asemenea, orice român poate avea în cadrul aceleiaşi emisiuni una sau mai multe subscrieri, cu condiţia să se încadreze în plafonul minim de 1.000 lei la o subscriere şi maxim valoric de 200.000 lei pentru un cod de emisiune, în condiţiile încadrării în limita de plată cu cardul. Plăţile către investitorii Programului Tezaur a sumelor aferente rambursării valorii nominale, dobânzilor, retragerilor, răscumpărărilor anticipate se asigură de către Compania Naţională Poşta Română – S.A., pe cardul bancar folosit de investitor la subscriere sau cel actualizat pe platforma Ghişeul.ro”, a detaliat MF în comunicatul de luni.
Important să amintim este și că dobânzile plătite cetățenilor care au investit în titlurile de stat Tezaur și Fidelis au crescut vizibil în ultimii ani, pe măsură ce subscrierile au avansat, iar titlurile mai vechi au ajuns la scadență. În 2024, statul a achitat 1,16 miliarde lei dobânzi pentru programul Tezaur și 748,6 milioane lei pentru Fidelis, însumând 1,9 miliarde lei. Cifrele obținute de Curs de Guvernare luna trecută indică astfel o creștere de peste 30% față de anul precedent și de 20 de ori mai mult decât înainte de pandemie. Sumele totale reunesc concret 5,3% din totalul dobânzilor plătite de stat pentru finanțarea datoriei publice, în valoare de 36,3 miliarde lei în 2024.
România este pe lista scurtă a țărilor care emit titluri de stat la care au acces direct cetățenii
Creșterea necesarului de finanțare, cauzată de un deficit bugetar apropiat de 9% din PIB, a determinat statul, potrivit analiștilor, să recurgă la împrumuturi de la populație, pentru a reduce expunerea față de investitorii instituționali și riscurile asociate împrumuturilor externe. În 2024, guvernul a fost nevoit să contracteze 252 de miliarde lei pentru a acoperi deficitul și pentru a rostogoli datoria ajunsă la scadență, sumă record în istoria finanțelor publice românești. De asemenea, Ministerul Finanțelor a împrumutat peste 100 de miliarde de lei prin euroobligațiuni, crescând riscul valutar al datoriei publice, din care 52% este denominată în valută.
Iar aici putem identifica și una din cele mai specifice diferențe dintre România și puținele țări care „se împrumută” de la populație din spațiul european, dar și țările care procedează la fel ca noi. Țara noastră se aseamănă cu Polonia în strategia de finanțare a datoriei publice, programul „Obligațiuni de economii” („Obligacje oszczędnościowe”) permițând cetățenilor să achiziționeze titluri de stat cu diferite scadențe și rate ale dobânzii, similare cu programele românești. De asemenea, în Ungaria, „Obligațiunile pentru populație” („Magyar Állampapír”) sunt disponibile pentru cetățeni, oferind randamente competitive și fiind scutite de impozit pe venit.
În Italia, programul „Buoni del Tesoro Poliennali” (BTP) oferă titluri de stat pe termen mediu și lung, disponibile atât pentru investitori instituționali, cât și pentru cei individuali, iar în Franța, „Obligațiunile de stat” („Obligations Assimilables du Trésor” – OAT) sunt accesibile publicului larg, permițând cetățenilor să investească în datoria publică.
Practic, lista țărilor care apelează la încrederea populației pentru finanțarea deficitului sau datoriei publice este deosebit de scurtă în spațiul european, iar în cazul Italiei și Franței, chiar și în cazul programelor existente, accesul direct al populației la titluri de stat este mult mai limitat, iar investițiile se fac preponderent prin intermediul fondurilor mutuale sau al altor vehicule de investiții colective.
În rest, emisiunile de obligațiuni sunt în general destinate investitorilor instituționali, nu direct populației. Metoda utilizată de Ministerul Finanțelor este astfel cu două tăișuri. Pe de o parte, există câteva avantaje irefutabile pe termen scurt pentru astfel de emisiuni: având în vedere că, așa cum am amintit mai sus, aproximativ 52% din datoria publică a României este denominată în valută, un procent ridicat comparativ cu alte state din regiune, creșterea ponderii titlurilor de stat deținute de populație ajută la diminuarea acestui risc și oferă statului mai mult control asupra propriei datorii.
În ceea ce privește avantajele pentru cetățeni, pe lângă dobânzile atractive, strategia ajută la menținerea unui nivel ridicat al consumului intern, întrucât o parte din dobânzile plătite de stat se întorc în economie. Cu toate acestea, dobânzile mari cresc și costurile de împrumut pentru stat, iar România se împrumută deja extern cu dobânzi record. Erste declara anul trecut că evită să cumpere „datorie” românească, prin certificate de trezorerie, pentru că sunt scumpe și supuse la corecții numeroase, acestea fiind în marje sub titlurile de stat, la 6%.
Totodată, Theodor Stolojan, fost premier al României și economist la Banca Mondială, a declarat luna trecută într-o intervenție televizată că țara noastră se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE din cauza deficitului bugetar foarte ridicat. „Gândiți-vă că anul trecut am plătit numai pe dobânzi la datoria publică peste 7 miliarde de euro. Deci 36 de miliarde de lei. Iar anul acesta, în 2025, vom plăti peste 8 miliarde de euro. Nu mai putem continua așa. Dacă ne uităm în 2019, față de 2024, PIB-ul s-a mărit de 1,7 ori, deci puterea economică a țării s-a mărit de 1,7 ori, în timp ce deficitul bugetar s-a mărit de 3,1 ori”, a mai spus Stolojan.
Dacă această tendință continuă, România ar putea ajunge să plătească mai mult pentru finanțarea deficitului decât în cazul în care ar fi apelat la piețele financiare internaționale. În plus, băncile și fondurile de pensii, care sunt principalii investitori în titluri de stat, ar putea să-și reducă expunerea dacă statul preferă să se împrumute direct de la populație, ceea ce ar putea dezechilibra din ce în ce mai mult structura finanțării datoriei publice.
Un alt amănunt important pe care atât analiștii, Ministerul Finanțelor, dar și cetățenii care doresc să investească în perioada următoare trebuie să îl aibă în vedere este că dependența excesivă de împrumuturi de la populație expune statul la riscuri de încredere. O criză politică sau economică cum este cea în care ne aflăm în momentul de față, dacă situația macroeconomică și chiar relațiile geopolitice cu partenerii externi se denaturează în lunile care vin, poate forța Guvernul să găsească rapid surse alternative de finanțare, la costuri mult mai ridicate, în cazul în care volumul subscripțiilor scade.
Românii pot investi începând de luni, 10 martie, în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,80%, 7,50% şi, respectiv, 7,80%.
În premieră,…