Președintele american Donald Trump a semnat pe 2 aprilie un decret prezidențial prin care Statele Unite impun tarife comerciale în marje extrem de ridicate, decizie care a șocat piețele internaționale și care amenință să declanșeze un război comercial de proporții istorice. Economiștii atrag atenția de luni bune că alienarea masivă a partenerilor comerciali nu va revitaliza economia SUA. Dimpotrivă, măsurile protecționiste riscă să o împingă spre recesiune, să reducă exporturile partenerilor internaționali și să provoace o inflație accelerată, similară șocului economic global generat de criza petrolului din anii 1970.

În ceea ce privește România, șocul economic ne va lovi indirect, dar puternic, pe două nivele: în primul rând prin destabilizarea piețelor financiare, care vor face ca profilul de risc al țării să crească și, prin urmare, ca posibilitățile României de a rostogoli datoria publică să scadă drastic, iar pe de altă parte, șomajul să se majoreze vertiginos, din cauza reducerii capacității companiilor europene care lucrau cu producătorii români să-și mai onoreze angajamentele de import/export. Ziare.com a discutat pe această temă cu Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, asociație profesională ce reunește specialiști în domeniul financiar și investițional și care se implică activ în analiza economică și promovarea educației financiare în țară.

Impactul tarifelor asupra României. Șomaj ridicat și greutăți mari în finanțarea datoriei publice. Legătura dintre căderea piețelor financiare și profilul de risc al României

Concret, liderul de la Casa Albă a anunțat impunerea unor taxe vamale suplimentare de 25% pentru automobilele importate și o taxă de bază suplimentară de 10% pentru toate importurile în SUA începând cu 5 aprilie, urmată de taxe „reciproc adaptate” programate pentru 9 aprilie.

„Astăzi, America se eliberează de povara comerțului nedrept. Tarifele noastre vor reda puterea industriei americane, vor readuce locuri de muncă în fabricile noastre și vor determina restul lumii să respecte din nou America. Vor exista costuri și sacrificii temporare, dar rezultatul va fi o renaștere economică istorică pentru Statele Unite. Am trăit decenii sub povara comerțului dezechilibrat, dar acest capitol se încheie astăzi. Este momentul ca America să pună interesele propriei economii înaintea oricăror altor considerente. Liberarea economică începe acum”, a declarat Donald Trump înainte de a semna decretul prezidențial.

În contextul unor decalaje imediate ale piețelor internaționale și a unei panici globale provocate de decizia drastică a președintelui american, întrebarea firească de pe buzele românilor va fi legată de impactul imediat sau măcar pe termen mediu al acestei decizii asupra țării noastre. Deși nu avem relații comerciale importante cu Statele Unite, România este o verigă de mijloc, iar numeroase companii românești de anvergură, cu efective mari de personal și cu investiții enorme în joc, ar putea să ajungă să nu mai aibă putere de export, dacă partenerii internaționali reduc puternic operațiunile.

De exemplu, Automobile Dacia, cel mai mare exportator al României, depinde puternic de piețele externe, mai ales din Europa și Orientul Mijlociu, iar perturbările economice la nivel global, generate de noile tarife, ar putea afecta direct cererea pe aceste piețe, chiar dacă exporturile directe către SUA sunt limitate. În acest sens putem aminti și companii ca Dräxlmaier și Continental, furnizori importanți de componente auto produse integral în fabricile din România pentru clienți internaționali, ar putea fi indirect afectate, având în vedere că fac parte din lanțuri globale de aprovizionare dominate de constructori auto majori care exportă pe piața americană.

Aceeași vulnerabilitate o împărtășesc și fabricile locale precum Autoliv și Bosch, care produc exclusiv pentru export și sunt integrate în lanțuri comerciale globale sensibile la fluctuațiile tarifare.

Potrivit președintelui CFA România, Adrian Codîrlașu, o creștere a șomajului în aceste segmente ale economiei ar trebui să fie una din preocupările majore după anunțul lui Trump. „Impactul va fi indirect, în sensul în care sunt companii din România care produc pentru companii care exportă în Statele Unite, în special din Germania, Italia sau Franța. Dar deși impactul va fi indirect, acesta va fi negativ din punct de vedere economic și va putea însemna generare de șomaj și de recesiune în România”, a explicat acesta.

Potrivit lui Codîrlașu, Comisia Europeană, deja venise cu niște programe mari, cum este ReArm Europe, „care creează o altă cerere pentru companiile din industria europeană și cumva mai atenuează din acest șoc.” Însă, dacă ne uităm la reacția imediată a câtorva companii europene, predicțiile economistului se validează doar de ieri până azi.

În mai puțin de 24 de ore de la anunțul venit de la Casa Albă, producătorul Jeep, Stellantis, a anunțat oprirea temporară a unor linii de producție din Canada și Mexic. Ford Motor Co. a început să ofere reduceri enorme pentru a atrage clienții, iar Volkswagen a avertizat că va adăuga taxe suplimentare pentru vehiculele exportate către piața americană. În Mexic, Volkswagen a oprit deja transportul feroviar către SUA, potrivit Bloomberg.

Potrivit explicațiilor oferite de Adrian Codîrlașu, un alt impact, dar poate cel mai dureros pe care riscăm să îl suferim odată cu adâncirea războiului comercial ține de deteriorarea încrederii pe piețele financiare.

„Alt impact va ține de șocul de pe piețele financiare, pentru că ăsta e un eveniment care generează aversiune la risc. Eu spun de vreo doi ani că ne asumăm un mare risc cu aceste deficite.

Dacă piețele funcționează normal, le putem finanța, dacă avem noroc sau nu. Și acum norocul pare că s-a terminat, în sensul că piețele financiare vor fi mult mai atente la riscul pe care și-l asumă și e posibil ca piețele emergente să aibă costuri de finanțare mai mari. Mai exact, datoria publică a României va deveni cu atât mai greu de finanțat dacă piețele nu vor mai fi dornice de a ne da bani”, a explicat Codîrlașu, pentru Ziare.com.

Efectele deja resimțite pe plan global și reacția Uniunii Europene

Piețele au început să reacționeze încă din această dimineață, mai ales pe coasta americană a Atlanticului. Indicele S&P 500 a deschis pe 3 aprilie în scădere cu 3,4%, iar Nasdaq 100 a pierdut 4,1%. Printre cele mai afectate companii s-au numărat Apple, ale cărei acțiuni au scăzut cu 8,5%, evaporând astfel 255 miliarde de dolari din valoarea sa bursieră, și Nike, care a pierdut 13%, atingând cel mai scăzut nivel din noiembrie 2017. De asemenea, acțiunile Morgan Stanley și Bank of America au scăzut cu peste 9%, iar Capital One a înregistrat o pierdere de 10,5% până la ora 10 dimineața în New York.

Olu Sonola, economist-șef pentru SUA al Fitch Ratings, avertizează că „este o schimbare fundamentală nu doar pentru economia americană, ci și pentru economia globală. Multe țări ar putea intra în recesiune. Dacă aceste tarife rămân pe termen lung, toate prognozele economice actuale devin inutile”.

Totodată, Michael Feroli, economist la JPMorgan Chase, estimează că noile taxe vor genera venituri anuale de 400 miliarde dolari, echivalentul a circa 1,3% din PIB-ul american. Cu toate acestea, aceste venituri vor fi suportate în realitate de importatori și, în cele din urmă, de consumatorii americani prin creșterea prețurilor, ceea ce ar însemna cea mai mare creștere fiscală din SUA din 1968 încoace. „Impactul asupra puterii de cumpărare și contracția veniturilor personale reale ar putea aduce economia americană foarte aproape de o recesiune,” subliniază Feroli, citat de Bloomberg.

Reacția Uniunii Europene și importanța istorică a cooperării statelor afectate de tarifele americane

Din păcate, în termeni imediați, nimeni nu e pregătit să renunțe la relațiile comerciale cu Washingtonul. Potrivit lui Adrian Codîrlașu, „e doar un început de negociere și nu vor rămâne aceste tarife, de altfel dezastruoase pentru toate economiile, inclusiv SUA și țările asiatice, nu doar pentru Europa. Prin urmare, mai degrabă cred că se vor mai reduce. SUA va negocia bilateral cu fiecare țară sau regiune și se va ajunge la soluții de compromis. Esențial este ca celelalte țări să nu-și pună una alteia tarife, fiindcă așa a început criza economică globală din anii 1930. La fel, SUA a impus tarife către restul lumii, iar celelalte țări au reacționat și au impus la rândul lor tarife una alteia, astfel încât să avem totuși un comerț global care să funcționeze”, a explicat acesta.

Iar teoria sumbră este validată și de analizele economiștilor europeni, care au explicat că marjele impuse ieri de Trump se află la cel mai ridicat nivel din ultimul secol și chiar mai ridicat decât tarifele Smoot-Hawley din 1930, care la momentul respectiv au adâncit Marea Criză Economică și au contribuit decisiv la instabilitatea economică globală.

Practic, un aspect al strategiei americane este și principiul „divide et impera”, creând circumstanțele în care blochează comerțul transfrontalier cu aceste tarife, forțând mâna țărilor din Asia mai ales, să negocieze separat, dincolo de orice convenții regionale, cu administrația Trump, tarife preferențiale pentru bunurile de export.

În cazul Uniunii Europene însă, din fericire, nu e fiabilă această strategie pentru că UE este și o uniune vamală și nu se poate ca același produs din import să aibă tarife diferite la intrarea într-una sau alta din țările spațiului comunitar, după cum a explicat președintele CFA România.

Acesta a fost și mesajul Ursulei von der Leyen, de altfel. Într-o declarație susținută la Samarkand, Uzbekistan, președinta Comisiei Europene a afirmat că aceste măsuri reprezintă „o lovitură majoră pentru economia mondială” și că „vor avea consecințe grave pentru milioane de oameni”. Von der Leyen a recunoscut existența unor deficiențe serioase în sistemul comercial global și a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să negocieze cu Statele Unite pentru a găsi soluții.

Cu toate acestea, liderul de la Bruxelles a avertizat că, în absența unui acord, UE este pregătită să adopte contramăsuri pentru a-și proteja interesele și companiile. În acest sens, Comisia Europeană finalizează un prim pachet de tarife asupra unor bunuri americane în valoare de până la 26 miliarde de euro, ca răspuns la tarifele impuse anterior de SUA asupra oțelului și aluminiului, citează Financial Times.

Deși liderii globali au avut o poziție unanimă de respingere a deciziilor dure ale administrației americane, economia globală rămânând profund vulnerabilă, singura soluție viabilă rămâne angajarea rapidă în negocieri multilaterale pentru a evita o spirală distructivă a tarifelor reciproce, care ar putea duce economia mondială în pragul unei noi crize prelungite. Toate acestea din cauza deciziilor unui lider care confundă și suprapune, în discursul său populist, tarifele vamale aplicate produselor de import cu valoarea TVA, o taxă de consum nediscriminatorie față de importuri, care nu are cum să intre în calculul unor măsuri cu privire la comerțul transfrontalier.