În contextul alegerilor prezidențiale recente, Franța a devenit o țintă în discursul fostului candidat George Simion și cel al AUR, partidul pe care îl conduce. Analiștii punctează că în vizorul suveraniștilor stă, de fapt, legitimitatea noului președinte Nicușor Dan și a alegerilor recente. Deși fără dovezi concrete, temele promovate de AUR au provocat schimbări
semnificative, arată ultimele date statistice care privesc încrederea românilor
în alte state.
George Simion a pierdut scrutinul prezidențial de pe 18 mai FOTO Inquam Photos / George Călin
Franța a fost în
centrul discursului suveranist, mai ales în ultima campanie prezidențială, iar referirile nu au încetat odată cu încheierea scrutinului. Reprezentanții AUR, în frunte cu fostul candidat George Simion,
au acuzat influența Parisului asupra Bucureștiului, în discursul suveranist luând
naștere tema președintelui „impus de la Paris”.
„Nu am
pierdut aceste alegeri. Noi suveraniștii, patrioții din România, am fost
singuri împotriva tuturor, împotriva Comisiei Europene, care s-a implicat în
aceste alegeri. Am fost singuri împotriva lui Emmanuel Macron”, a spus George Simion într-un interviu
acordat în Franța la începutul lunii iunie.
În martie, în
contextul procesului de validare a candidaturilor la alegerile prezidențiale de
către CCR, după o vizită a ambasadorului Franței, Nicolas Warnery, la CCR, George Simion a transmis un mesaj video pe TikTok în care ridică semne de întrebare cu privire la această vizită. „Trag un
semnal de alarmă. Săptămâna asta s-a întâmplat un lucru total nefiresc, nu știu
ce au păzit instituțiile statului român. Ambasadorul Franței să vină el să
discute cu membrii Curții Constitutionale? Păi de ce? Care este rolul
ambasadorului Franței”, a transmis George Simion la acel moment. AUR a mers
mai departe și a chestionat Ministerul de Externe, la acel moment condus de fostul ministru Emil
Hurezeanu. În solicitarea transmisă, AUR îl întreba pe ministru cum evaluează „impactul
asupra suveranității României și a procesului său democratic”.
Imediat după turul II al alegerilor prezidențiale, AUR a cerut comisiilor de control ale SRI şi SIE din Parlament să verifice motivul vizitei şefului spionajului francez în România. În replică, Serviciul de Informații Externe Român a precizat că Nicolas Lerner nu a vizitat țara noastră înainte de alegeri. SIE a mai precizat atunci că „nu va da curs unor tentative de manipulare și dezinformare instrumentate în spațiul public, insinuările privind o posibilă implicare politică fiind lipsite de suport probatoriu, menite să genereze neîncredere în instituțiile statului”.
De unde
pleacă, de fapt, discursul anti-Franța
„Evident, este
vorba de o campanie de delegitimizare, de fapt, a alegerilor prezidențiale. Adică
a câștigat Nicușor Dan, zic suveraniștii, dar n-a fost Nicușor Dan, a fost
Franța. Încearcă să scadă legitimitatea votului obținut de Nicușor Dan. Aceasta
este explicația”,
punctează redactorul șef Historia Ion M. Ioniță.
În același timp, conform acestuia, „suveraniștii
s-au declarat susținătorii foarte puternici ai lui Donald Trump și ai mișcării MAGA.
Și atunci ei au presupus că relațiile lui Donald Trump cu Emmanuel Macron nu
vor fi bune. Și atunci îl portretizează pe Macron ca pe un inamic al
președintelui Trump, sperând să capitalizeze prin această poziționare și să
pună Franța, cum ar veni, în antiteză cu Statele Unite ale lui Donald Trump.
(…) Cei doi se consultă, vorbesc destul de des unul cu altul. A
fost și vizita lui Macron la Casa Albă. Și atunci nu prea se susține această
teorie că Emmanuel Macron este dușmanul lui Donald Trump în lumea occidentală”.
„Prin translație, faptul că Franța este prezentă în
România cu investiții, este partener strategic, este națiune cadru pentru
Forța Multimilitară din România, pentru Brigada Multinațională din România, toate
astea au construit acest scenariu că, vezi, doamne, Franța, care nu este în
aceeași barcă cu America, încearcă să stăpânească România și de aceea ar
fi, cum să spun, personajul negativ. Și prin efect, această componentă
negativă adusă de Franța s-ar răsfrânge și asupra lui Nicușor Dan, care ar
fi, conform acestei teorii, omul pus de Emmanuel Macron în România. Toate astea
nu au nicio bază”, mai explică Ion M. Ioniță, subliniind că acest discurs
servește dorinței Rusiei de a crea disensiuni și de a dezbina lumea occidental.
Marea Britanie
și Franța, depășite în topul încrederii
Potrivit unui
sondaj INSCOP, 52.8% dintre respondenți declară că au încredere în SUA, urmate
de Marea Britanie cu 52.7%, Franța cu 45.3% și Republica Moldova cu 40.7%.
Clasamentul este continuat de Ungaria cu 22%, Ucraina cu 21.7%, China cu 21.4%
și Rusia cu 11.2%.
„Pentru prima
dată în ultimii ani, Statele Unite ale Americii revin în topul încrederii în
țări ca urmare a unei distribuiri echilibrate a încrederii în rândul majorității
categoriilor de populație. Marea Britanie și Franța au fost depășite pe fondul
unui nivel de încredere semnificativ mai redus în rândul votanților AUR”,
punctează directorul INSCOP, Remus Ștefureac.
În același timp,
„încrederea în Republica Moldova este una ridicată, dar semnificativ mai redusă
tot în rândul alegătorilor AUR”, însă contrastul care se evidențiază este în
privința Rusiei, unde sunt înregistrate „diferențe semnificative în rândul
alegătorilor principalelor partide”: 8% dintre votanții PSD au încredere în
Rusia, 3% dintre votanții PNL au încredere în Rusia. Dintre votanții USR doar 1% au încredere în Rusia, iar nivelul încrederii atinge 21% în cazul votanților AUR.