În România, doar 1,8% dintre persoanele ocupate muncesc peste 49 de ore săptămânal, mult sub media europeană de 6,6%, conform Eurostat. Explicația ține de structura pieței muncii, unde procentul mare de bugetari din masa salariaților (aproape 50%) cu program fix limitează orele suplimentare. În plus, românii nici nu vor să lucreze independent.
România se află printre statele UE cu cea mai redusă pondere a angajaților care muncesc ore suplimentare: doar 1,8% dintre persoane lucrează peste 49 de ore săptămânal, față de 6,6% media europeană, conform Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. Cu acest procent, România este depășită doar de alte trei state când vine vorba de procentul persoanelor care lucrează ore suplimentare.
În timp ce Grecia (12,4%), Cipru (10,0%) și Franța (9,9%) înregistrează cele mai mari procente, România se apropie mai degrabă de Bulgaria (0,4%), Letonia (1,0%) și Lituania (1,4%). Ultimele trei state sunt singurele unde persoanele care lucrează au mai puține ore suplimentare decât românii.
Un rol important îl joacă structura ocupării forței de muncă și numărul ridicat de angajați din sectorul public, unde programul este fix și orele suplimentare sunt rare.
6,6% dintre salariații UE au lucrat 49 de ore sau mai mult pe săptămână
În 2024, 6,6% dintre persoanele ocupate cu vârste între 20 și 64 de ani din UE au lucrat un număr mare de ore, definit ca lucrul în mod obișnuit timp de 49 de ore sau mai mult pe săptămână la locul de muncă principal. Ponderea lucrătorilor cu program lung a scăzut în timp, de la 9,8% în 2014 și 8,4% în 2019.
Dintre țările UE, Grecia a avut cea mai mare pondere a lucrătorilor cu program lung (12,4%), urmată de Cipru (10,0%) și Franța (9,9%). În Ponderea persoanelor lucrând pe cont propriu care au muncit multe ore (27,5% din totalul lucrătorilor pe cont propriu) a fost mai mare decât cea a salariaților (3,4% din totalul angajaților).
Dintre toate grupele ocupaționale, așa cum sunt definite de Clasificarea internațională standard a ocupațiilor (ISCO), programul lung de lucru a fost cel mai frecvent întâlnit la lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit (26,2% din totalul persoanelor ocupate în acest grup ocupațional) și la manageri (21,1%).
Perfect, am înțeles. Îți voi reorganiza textul astfel încât să pornească de la situația din România (1,8% dintre angajați muncesc peste 49 de ore pe săptămână) și să construiesc titlul, rezumatul, introducerea și explicația conform cerințelor tale.
Cauzele pentru care românii sunt la coada orelor suplimentar
Ponderea redusă a românilor care muncesc peste 49 de ore pe săptămână are mai multe cauze.
În primul rând, România are un sector public extins, cu sute de mii de angajați în administrație, educație, sănătate și alte instituții bugetare. Aceștia lucrează, de regulă, în baza unui program fix, de 8 ore pe zi, iar legislația muncii limitează orele suplimentare, care sunt plătite sau compensate prin timp liber. Astfel, spre deosebire de alte țări unde munca peste program este mai frecventă, în România bugetarii trag media în jos.
În al doilea rând, piața muncii românească are un procent relativ scăzut de persoane care lucrează pe cont propriu comparativ cu alte state, cum ar fi Grecia.
E mai bun un venit moderat, decât muncă multă
Datele europene arată că tocmai lucrătorii independenți sunt cei mai predispuși la program prelungit: 27,5% dintre ei muncesc peste 49 de ore săptămânal, față de doar 3,4% dintre angajați. Cum România are mai puțini freelanceri sau mici antreprenori comparativ cu alte state sudice, procentul celor care muncesc mult este redus.
De asemenea, cultura muncii și nivelul salariilor joacă un rol important. În România, angajatorii evită orele suplimentare plătite, preferând să limiteze programul sau să angajeze mai mulți lucrători pe salarii moderate. Spre deosebire de Franța sau Grecia, unde presiunea competitivă și costul vieții duc la un program mai lung, în România productivitatea mai scăzută și nivelul general al veniturilor reduc necesitatea muncii peste program.