Preşedintele aşteaptă deocamdată răspunsul Curţii Constituţionale, care a fost sesizată în legătură cu pensiile magistraţilor. Nicuşor Dan a clarificat şi motivele pentru care a cerut ca majorarea vârstei de pensionare pentru procurori şi judecători să se facă mai lent decât a decis Guvernul.
Preşedintele a solicitat ca majorarea vârstei de pensionare a magistraţilor să se facă într-o perioadă de 15 ani, nu 10, aşa cum a decis în cele din urmă Guvernul.
“Am pus o nuanţă, pe care mi-o menţin în continuare. Că această trecere de la 48 de ani, la 65 de ani nu trebuie să fie făcută brusc. Magistraţii chiar au muncit mult, mult în anii ăştia.[…] Vine o doamnă grefier sau un domn grefier cu un cărucior de supermarket, care este plin de dosare. Şi oamenii ăia trebuie să se raporteze la toată informaţia care este în căruciorul ăla de dosare” a declarat preşedintele României, Nicuşor Dan.
Proiectul Guvernului, contestat la Curtea Constituţională
Proiectul asumat de Guvern a fost contestat la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Instituţia susţine că legea încalcă 37 de decizii ale Curţii Constituţionale. Plângerea va fi judecată pe 24 septembrie.
“Oameni din Guvern, din echipa juridică a Guvernului, s-au uitat la toate deciziile anterioare ale Curţii Constituţionale astfel încât să evite o situaţie în care Curtea Constituţională va declara neconstituţional proiectul de lege. Mai departe este Curtea care va decide” a mai spus Nicuşor Dan.
“Atributul de legiferare este al Parlamentului, este şi în atribuţiile Guvernului să-şi îndeplinească programul de guvernare, sigur că acest lucru trebuie să fie făcut onest, constituţional” a spus ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.
De ajustări vor avea parte ceilalţi angajaţi care nu depind de contribuţiile din timpul anilor activi la stabilirea pensiei.
Pachetul III va viza şi celelalte categorii de pensii speciale
“În Pachetul 3 probabil că o să vorbim și de celelalte categorii de pensii speciale. Deci se încearcă un echilibru astfel încât corecția pe care România în mod clar trebuie să o facă să fie făcută cât mai echilibrat” a mai spus Nicuşor Dan.
Magistraţii reprezintă doar jumătate dintre cei aproape 12.000 de beneficiari de pensii speciale din România. Rămân de ajustat pensiile diplomaţilor, ale funcţionarilor publici parlamentari, ale piloţilor, angajaţilor Curţii de Contrui şi ale personalului auxiliar din instanţe. Aici veniturile medii după pensionare variază între 6.200 de lei pe lună, în cazul funcţionarilor din Parlament şi 13.000 de lei, în cazul piloţilor.
Rămâne de văzut dacă vor fi afectate şi cele peste 210.000 de pensii ale militarilor, poliţiştilor şi ale angajaţilor din serviciile secrete. Acestea sunt plătite din bugete separate de cel al Casei Naţionale de Pensii şi nu ţin cont decât parţial de contributivitate. Recent, ministrul Apărării a cerut public ca o eventuală reformă să se facă etapizat, pe zece ani, pentru a evita un val de pensionări în rândul militarilor, în plin efort de modernizare a armatei.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰