România pierde teren în cursa europeană pentru integrarea dronelor militare în sistemul de apărare, într-un context regional în care statele aflate în proximitatea Rusiei accelerează modernizarea forțelor armate. În timp ce țări precum Polonia și Finlanda au trecut deja la utilizarea extinsă a sistemelor fără pilot, Armata Română nu dispune în prezent de unități specializate și nici nu a anunțat achiziții consistente de drone de mică și medie dimensiune.
România și decalajul față de noile realități militare
România se află la polul opus față de tendințele actuale din NATO în ceea ce privește folosirea dronelor militare. Potrivit informațiilor disponibile, Ministerul Apărării Naționale nu a comunicat oficial câți militari sunt instruiți pentru operarea dronelor, însă surse citate de Digi24 indică faptul că numărul acestora este redus, scrie Digi24.
În lipsa unor unități dedicate sistemelor fără pilot, strategia de achiziții a României s-a concentrat mai ales pe drone de mari dimensiuni. Astfel, Armata Română a cumpărat drone Bayraktar din Turcia, pentru aproximativ 300 de milioane de dolari, și a comandat 21 de drone Watchkeeper X18 din Israel, la un cost de circa 450 de milioane de dolari.
În schimb, România nu dispune de un număr semnificativ de drone FPV (first person view), considerate esențiale în conflictele moderne, precum cel din Ucraina. Există posibilitatea ca astfel de echipamente să fie achiziționate prin programul SAFE al Uniunii Europene, însă până în prezent nu a fost făcut niciun anunț oficial.
România comparată cu Polonia și Finlanda
România rămâne în urma unor state precum Polonia și Finlanda, care au făcut din drone un element central al apărării. Polonia și-a propus să obțină supremația în NATO în ceea ce privește utilizarea sistemelor fără pilot și folosește deja drone terestre în exercițiile militare.
Armata poloneză utilizează vehicule fără pilot de tip Goblin și Gnom, cu rol logistic – transport de muniție sau evacuare a militarilor răniți – dar și ofensiv, acestea putând fi echipate cu mitraliere sau lansatoare de grenade. În plus, Varșovia intenționează să înființeze un batalion specializat exclusiv în tactici cu drone.
Un alt exemplu vine din Finlanda, care a anunțat că fiecare recrut al armatei va urma cursuri obligatorii de utilizare a dronelor. Măsura are ca scop pregătirea tuturor soldaților pentru un câmp de luptă modern, dominat de tehnologie și sisteme autonome. În contrast, România nu are încă o abordare integrată privind instruirea personalului militar pentru operarea dronelor, ceea ce accentuează decalajul față de aliații săi.
Diferențele dintre aceste state evidențiază o realitate tot mai clară: fără investiții rapide în instruire, unități dedicate și drone de nouă generație, România riscă să rămână vulnerabilă într-un context de securitate regională tot mai complex.