România finalului de 2025 este marcată de mari contraste și decalaje între regiuni și chiar între județe și orașe. În ultimii 35 de ani, investițiile pentru dezvoltare au fost insuficiente și realizate nu de fiecare dată inspirat.

De la căderea regimului Ceaușescu, politicile guvernamentale și alocările bugetare ale României ar fi favorizat regiuni precum București-Ilfov, Vest, Centru și Nord-Vest, în detrimentul regiunilor Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia. Această tendință a agravat disparitățile regionale, cu PIB pe cap de locuitor de până la 3,6 ori mai mare în București față de Nord-Est, conform datelor Eurostat din 2020.

Studiile arată că investițiile guvernamentale, inclusiv fondurile UE au fost concentrate pe infrastructură urbană, industrii high-tech și suport pentru Capitală, în timp ce zonele rurale și estice au primit alocări minime, decizii care au condus la depopulare, șomaj ridicat și sărăcie persistentă. Mai exact, populația din zonele neglijate au preferat să se îndrepte către vestul continentului, ori dacă nu către marile orașe din țară. Rezidenții reprezintă în mare parte populație angajată la stat, lucrători cu salariul minim în comerț, mulți pensionari și cetățeni dependenți de ajutoare sociale. De asemenea, un procent ridicat al populației se află în sărăcie extremă.

Potrivit datelor oficiale publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), respectiv ale Institutului Național de Statistică (INS), potrivit clasamentului bazat pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat la puterea de cumpărare, cele mai sărace județe ale României sunt, în ordine: Vaslui, Botoșani, Giurgiu, Călărași, Teleorman, Olt, Dâmbovița, Ialomița, Vrancea și Galați.

La celălalt capăt, din perspectiva prosperității, se află București, Cluj, Ilfov, Timiș, Brașov, Sibiu, Argeș, Constanța, Gorj și Prahova. Dacă nu pleacă în străinătate, mulți cetățeni români aleg să-și construiască un trai mai bun plecând din localitatea de origine, pentru a se stabili în orașe mai mari precum București sau Cluj. Astfel, în timp ce mediul politic evită să întreprindă acțiuni concrete pentru a dezvolta și zonele rămase în urmă, în campaniile electorale se vorbește tot mai mult despre „soluțiile-minune” pentru traficul din Capitală.

Traficul din București, eterna problemă. O consecință a aglomerației

Adrian Covăsnianu, expert în infrastructură, avertizează asupra investițiilor necesare pentru Capitală, tot mai aglomerată.

„E o problemă specifică metropolelor. Problema e una de context: trebuie investit și în regiunea metropolitană. Vor fi de apreciat eforturile viitorului primar în investiții, dar problema de fond rămâne: avem localități care alimentează zilnic cu automobilitate. Eforturile trebuie să fie conjugate: o politică investițională la nivel metropolitan. Dar și aici e o problemă legislativă.

Există multiple investiții necesare. Vorbim despre un sistem de radiale, sistemul de benzi unice din zona centrală către periferie, extinderea metroului, construirea de magistrale noi, trenul metropolitan – ce poate juca un rol important în mobilitate etc. Aceste elemente trebuie corelate, integrate, finanțate corespunzător”, a declarat Covăsnianu, pentru Ziare.com.

Prețurile prea mari la locuințe, o altă problemă a Capitalei. Și totodată, o altă consecință a aglomerației

Populația Bucureștiului ar ajunge undeva la 4 milioane de persoane pe timpul zilei, incluzând și Ilfovul. Potrivit unor analiști, pe fondul supraaglomerării Capitalei, și prețurile vor continua puternic tendința ascendentă.

„Este o realitate: enclavizarea economică și socială va face ca presiunea pe apartamentele din marile orașe să fie tot mai puternică. Din păcate, acest proces de enclavizare se va accentua pe măsură ce autoritățile pare că nu găsesc soluții pentru a ridica economic zonele mai puțin dezvoltate din țară”, a declarat economistul Adrian Negrescu, pentru Ziare.com.

În București, un apartament cu două camere într-o zonă nici prea scumpă, nici prea ieftină costă 100.000 de euro, în timp ce într-un mic oraș precum Zimnicea, poate fi achiziționat cu sub 10.000 – 15.000 de euro, localitatea din Teleorman fiind cunoscută drept orașul cu cele mai ieftine apartamente din țară. Pe un site de anunțuri, un proprietar a pus la vânzare, de curând, un apartament cu două camere la vânzare chiar cu 8.000 de euro.

Adrian Covăsnianu avertizează asupra disparităților dintre orașe și regiuni, aspect neglijat de guvernele României din ultimii 35 de ani.

„Politica de coeziune se desfășoară pe diverse domenii și mai mulți actori implicați. Dar dacă ne referim strict la politica investițională pe programul Transport, aici autoritățile locale nu au nicio pârghie. Nu pot influența mai deloc acest demers. Beneficiarii sunt centrali: CNAIR, CNIR, CFR. E o politică sus, centrală, aliniată pe viziunea europeană. Se au în vedere acele coridoare TENT-T și încearcă să regleze aceste discrepanțe”, a declarat Covăsnianu, pentru Ziare.com.

În ceea ce privește infrastructura, guvernanții trebuie să vină cu inițiative țintite și-n context național, nu doar internațional, susține analistul.

„Politica investițională de coeziune (europeană) ameliorează anumite decalaje, dar nu rezolvă problema de fond. Problema de fond este că vorbim în continuare despre disparități între regiuni și probabil, aceste disparități vor fi chiar accelerate de investițiile cu fonduri europene. Se investește tot în zone să zicem favorizate, cu coridoare europene, în zona orașelor mari, locomotive investiționale, iar zonele care nu au norocul de a se regăsi pe coridoarele europene, acolo ar trebui politica națională să vină să suplinească efortul. OK, avem fondurile europene, le acceptăm, dar ce face cu județele care nu au norocul se a se regăsi pe coridoare, ori se regăsesc pe coridoare secundare? Aici e rolul statului: să dubleze procesul investițional european printr-o politică investițională națională”, a menționat Covăsnianu.

Problema locurilor de muncă bănoase persistă în provincie

Problema locurilor de muncă se acutizează chiar și în orașele mari, motiv pentru care tot mai mulți cetățeni se îndreaptă către Capitală.

„Pentru descurajarea migrației către Capitală trebuie create condiții similare și în orașele de rang 1 și 2, în orașe precum Iași, Craiova, Constanța, Timișoara, tocmai pentru ca lumea să nu mai fie încurajată să meargă către București”, a subliniat Covăsnianu, pentru Ziare.com.

„Nu avem o strategie coerentă de dezvoltare din punct de vedere investițional, nu știm în momentul de față cum să facilităm dezvoltarea de investiții greenfield în zonele sărace, acolo unde există forță de muncă dar unde, din păcate, investitorii nu vin din cauza infrastructurii deficitare, din cauza lipsei unor facilități fiscale menite să-i ajute să facă investiții în zonele respective”, a declarat Negrescu, pentru Ziare.com.

În Ziarul de Iași, Adrian Covăsnianu a publicat o analiză, respectiv o hartă a discrepanțelor privind atragerea de investiții europene – VEZI AICI.

„La nivel de absorbție per capita, Capitala își consolidează detașat prima poziție, depășind 10.000 lei per locuitor. Urmează județul Constanța, cu aproape 4.000 lei per locuitor, apoi Tulcea și Covasna, care completează plutonul județelor cu valori ridicate raportate la populație. La polul opus se află județe cu finanțări modeste, sub 100 lei per locuitor: Buzău (66 lei), Botoșani (22 lei), Vâlcea (14 lei) și Satu Mare (8 lei)”, menționează autorul, printre altele.