La ce ne uitam? Urmele alea cred ca au ramas de cand s-a turnat beton peste chestii de sustinere.
Sunt la fel de sigure precum sisteleme de validare a constructiilor, a inspectiilor de santiere si mai ales receptiile. Ati vazut voi primarie fara mita?
Vom afla la primul cutremur mai serios calitatea blocurilor “noi”
Foarte
Nu va luati apartamente in “cotetele comuniste”, au probleme cu gandacii si instalatiile, un bloc nou daca e bine facut o sa dureze peste 100 de ani.
Eu cand mi-am luat apartament in residence l-am chemat pe unchiu’ care e specialist in structuri de rezistenta si dupa ce s-a uitat a zis ca e mult superior vechiturilor de acum 50 de ani, si da, lucrez la marketingul unei firme de constructii, nu vad ce relevanta are…
Avocatul diavolului:
e pt izolatie fonica si termica. Creutatea blocului sta pe grinzi si nu pe sapa.
Ps: sa nu se gandeasca careva sa agate ceva de tavanul ala.
pps: am certificare in parereologie.
Din cate se vede deloc sigur daca construiesc podelele/tavanele mai mult din placi de polistiren decat beton.
Sigur auzi cand se besesc vecinii
E pt izolatie /s
E sigur ca ai sa ai de platit ani de zile la el fie ca vrei sau nu.
Sper sa nu plictisesc, dar am adunat cu greu informațiile astea și cred ca îți vor fi de folos, tie sau altora.
**Punctual** in poza din imagine, polistirenul ala asigura izolarea planșeului pentru încălzirea in pardoseala a vecinului de deasupra. Altfel planșeul ala va da semnificativ din căldura celui de sus și celui de jos. Si motivul principal pentru care nu trebuie sa pui încălzire in pardoseala într-o clădire care nu a fost gândita pentru asa ceva. Grosimea planșeului la o cladire, gen bloc (clasa C) e uzual intre 15cm si 20cm făra sa existe o regula, asa ca idee. La balcoane unde placa e in consola, adică susținută doar din “spate”, grosimea standard este 10 cm ca sa se evite încărcarea statica. Deci in poza ta probabil ca ce e in interiorul clădirii e cu 5 cm mai gros, dar nu se vede de grinda aia.
**In general**, ingineria structurilor de rezistenta e ceva ce necesita cunoștințe solide de matematica și fizica. Este foarte greu sa îți dai seama dintr-o poza dacă o structura are probleme la execuție.
In Romania exista, in practica, dar nu in general, diferențe intre proiect și execuție făcute de firme neprofesioniste. Persoanele responsabile de pe șantier cunosc ce este cu adevărat important la o structura de rezistenta și respectă niște norme de bun simț, chair daca au intenții departe de corectitudine. Și nu, de cele mai multe ori nu lucrurile vizibile cum ar fi grosimea și distribuția planșeelor și stâlpilor este de interes, pentru ca ala este fundamentul proiectului, nimeni nu umbla la asa ceva.
Problemele pot fi in ordinea importantei
1. Probleme de fundare, cum ar fi ignorarea unor recomândări din studiul solului și apelor subterane. Ce pot duce la tasări inegale și “craparea” structurii pe axa inaltimii
2. Probleme de turnare/tasare a betonului și distribuire a armaturii in stâlpii și pereții de rezistenta.
**Ca încheiere**, in Romania toate construcțiile noi, sunt protejate de vicii ascunse de structura de rezistenta, ADICĂ ORICÂND PE DURATE EXISTENTEI o clădire are probleme la structura de rezistenta constructorul și nu dezvoltatorul, este obligat sa intervină pentru remediere. In cazul unui cutremur, structura de rezistenta este făcută sa “cedeze” pentru a proteja viata umana, deci un bloc nu este făcut sa “reziste” la cutremur, ci este făcut sa “nu omoare” la cutremur. Dacă după un cutremur o clădire este nefolosibila, dar nimeni nu a fost rănit din ocupanți, proiectantul și constructorul și-au atins scopul. După orice cutremur serios, sau la apariția unor semne vizibile de afectare a rezistentei, o clădire trebuie re-expertizată de către proprietari, statul nu are treaba cu asta. Recomand cu încredere asigurările de proprietate pentru orice imobil pe care dorim sa-l protejam la cutremur.
Nu zic ca nu se fura în construcții gramada, dar în cazul de fata nu e vorba ca încearcă sa fure beton din placa. Grinzile la balcoane pot fi mai mici, de 25 cm, având în vedere ca incarcarile sunt mai mici. Daca ai placa de 15 atunci îți rămân 10 cm în care sa completezi cu polistiren ca termoizolație (probabil la nivelul inferior e parcare sau spatii comerciale și se face o separare termica având în vedere ca polistirenul continua pe toată placa).
Furtul aici ar fi fost sa nu pună polistiren sau sa fie prevazuta vata bazaltica în proiect și sa meargă pe ieftin.
Ca idee, excluzand cazurile extreme, din punct de vedere structural blocurile noi sunt sigure, mai ales dupa masurile luat după cutremurul din 77.
Cu fiecare comentar urca pretul la chirie in Cluj.
13 comments
La ce ne uitam? Urmele alea cred ca au ramas de cand s-a turnat beton peste chestii de sustinere.
Sunt la fel de sigure precum sisteleme de validare a constructiilor, a inspectiilor de santiere si mai ales receptiile. Ati vazut voi primarie fara mita?
Vom afla la primul cutremur mai serios calitatea blocurilor “noi”
Foarte
Nu va luati apartamente in “cotetele comuniste”, au probleme cu gandacii si instalatiile, un bloc nou daca e bine facut o sa dureze peste 100 de ani.
Eu cand mi-am luat apartament in residence l-am chemat pe unchiu’ care e specialist in structuri de rezistenta si dupa ce s-a uitat a zis ca e mult superior vechiturilor de acum 50 de ani, si da, lucrez la marketingul unei firme de constructii, nu vad ce relevanta are…
Avocatul diavolului:
e pt izolatie fonica si termica. Creutatea blocului sta pe grinzi si nu pe sapa.
Ps: sa nu se gandeasca careva sa agate ceva de tavanul ala.
pps: am certificare in parereologie.
Din cate se vede deloc sigur daca construiesc podelele/tavanele mai mult din placi de polistiren decat beton.
Sigur auzi cand se besesc vecinii
E pt izolatie /s
E sigur ca ai sa ai de platit ani de zile la el fie ca vrei sau nu.
Sper sa nu plictisesc, dar am adunat cu greu informațiile astea și cred ca îți vor fi de folos, tie sau altora.
**Punctual** in poza din imagine, polistirenul ala asigura izolarea planșeului pentru încălzirea in pardoseala a vecinului de deasupra. Altfel planșeul ala va da semnificativ din căldura celui de sus și celui de jos. Si motivul principal pentru care nu trebuie sa pui încălzire in pardoseala într-o clădire care nu a fost gândita pentru asa ceva. Grosimea planșeului la o cladire, gen bloc (clasa C) e uzual intre 15cm si 20cm făra sa existe o regula, asa ca idee. La balcoane unde placa e in consola, adică susținută doar din “spate”, grosimea standard este 10 cm ca sa se evite încărcarea statica. Deci in poza ta probabil ca ce e in interiorul clădirii e cu 5 cm mai gros, dar nu se vede de grinda aia.
**In general**, ingineria structurilor de rezistenta e ceva ce necesita cunoștințe solide de matematica și fizica. Este foarte greu sa îți dai seama dintr-o poza dacă o structura are probleme la execuție.
In Romania exista, in practica, dar nu in general, diferențe intre proiect și execuție făcute de firme neprofesioniste. Persoanele responsabile de pe șantier cunosc ce este cu adevărat important la o structura de rezistenta și respectă niște norme de bun simț, chair daca au intenții departe de corectitudine. Și nu, de cele mai multe ori nu lucrurile vizibile cum ar fi grosimea și distribuția planșeelor și stâlpilor este de interes, pentru ca ala este fundamentul proiectului, nimeni nu umbla la asa ceva.
Problemele pot fi in ordinea importantei
1. Probleme de fundare, cum ar fi ignorarea unor recomândări din studiul solului și apelor subterane. Ce pot duce la tasări inegale și “craparea” structurii pe axa inaltimii
2. Probleme de turnare/tasare a betonului și distribuire a armaturii in stâlpii și pereții de rezistenta.
**Ca încheiere**, in Romania toate construcțiile noi, sunt protejate de vicii ascunse de structura de rezistenta, ADICĂ ORICÂND PE DURATE EXISTENTEI o clădire are probleme la structura de rezistenta constructorul și nu dezvoltatorul, este obligat sa intervină pentru remediere. In cazul unui cutremur, structura de rezistenta este făcută sa “cedeze” pentru a proteja viata umana, deci un bloc nu este făcut sa “reziste” la cutremur, ci este făcut sa “nu omoare” la cutremur. Dacă după un cutremur o clădire este nefolosibila, dar nimeni nu a fost rănit din ocupanți, proiectantul și constructorul și-au atins scopul. După orice cutremur serios, sau la apariția unor semne vizibile de afectare a rezistentei, o clădire trebuie re-expertizată de către proprietari, statul nu are treaba cu asta. Recomand cu încredere asigurările de proprietate pentru orice imobil pe care dorim sa-l protejam la cutremur.
Nu zic ca nu se fura în construcții gramada, dar în cazul de fata nu e vorba ca încearcă sa fure beton din placa. Grinzile la balcoane pot fi mai mici, de 25 cm, având în vedere ca incarcarile sunt mai mici. Daca ai placa de 15 atunci îți rămân 10 cm în care sa completezi cu polistiren ca termoizolație (probabil la nivelul inferior e parcare sau spatii comerciale și se face o separare termica având în vedere ca polistirenul continua pe toată placa).
Furtul aici ar fi fost sa nu pună polistiren sau sa fie prevazuta vata bazaltica în proiect și sa meargă pe ieftin.
Ca idee, excluzand cazurile extreme, din punct de vedere structural blocurile noi sunt sigure, mai ales dupa masurile luat după cutremurul din 77.
Cu fiecare comentar urca pretul la chirie in Cluj.