Intrarea în vigoare, la 16 ianuarie, a Legii privind
cetățenia multiplă în Ucraina a generat un val de indignare, în condițiile în
care România nu se află printre cele cinci state incluse în lista aprobată de
Guvernul de la Kiev. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, legea nu vizează comunitatea de români din Ucraina, fiind în special concepută pentru comunitățile ucrainene din străinătate. Totodată, aceasta privește militarii străini implicați în război de partea Ucrainei. Expertul în
securitate Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, și Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai la Cluj și la Universitatea
Paris-Est Créteil, analizează noua lege.
Între timp ce presa de limbă română din Ucraina a tratat pe larg subiectul.
Pașaport românesc. FOTO: Inquam Photos / Alexandru Bușcă
Noul act normativ actualizează normele privind dobândirea și
pierderea cetățeniei ucrainene, având ca scop principal simplificarea
procedurilor pentru anumite categorii de străini. Beneficiarii direcți
sunt militarii străini care luptă pentru Ucraina și membrii familiilor
acestora. Aceștia pot depune o declarație de renunțare la cetățenia
anterioară și de recunoaștere ca cetățean al Ucrainei, fără a mai fi
obligați să aștepte încetarea efectivă a cetățeniei străine, un proces care
anterior era birocratic și de durată.
De ce nu sunt afectați etnicii români
Confuzia apărută în spațiul public pare să pornească de la o interpretare eronată a legii. Noua legislație ar viza cetățenii unor state terțe care doresc să
devină ucraineni, nu cetățenilor ucraineni prin naștere care doresc să
obțină o altă cetățenie. Etnicii români din Ucraina sunt deja cetățeni
ucraineni, iar prevederile noii legi nu au niciun impact asupra statutului
lor juridic.
În prezent, la fel ca Spania, Ucraina nu recunoaște cetățenia multiplă, însă asta este valabil pentru toate statele lumii, nu doar pentru
România. Potrivit informațiilor noastre, discuțiile despre dreptul minorității
române de a deține cetățenie multiplă fac obiectul unor negocieri distincte între
România și Ucraina.
Mitul discriminării României
Astfel, includerea pe acea listă ar fi presupus ca
statul român să aibă interesul ca propriii cetățeni să devină cetățeni
ucraineni. Conform informațiilor „Adevarul”, România nu a solicitat acest
lucru autorităților de la Kiev, spre deosebire de alte state care au un
număr mare de voluntari pe front sau interese strategice diferite.
Expertul în
securitate Marius Ghincea este cercetător la Universitatea ETH Zurich, Elveția,
și la Institutul Universitar European, de la Florența. În opinia sa, decizia
care provoacă valuri în România vine să arate anumite priorități în politica
externă și arată, fără niciun dubiu, că la Kiev nu suntem percepuți drept unul
dintre aliații importanți.
Ce spun
experții
„Decizia Ucrainei
de a permite dubla cetățenie doar pentru anumite state aliate și din UE ne
semnalizează prioritățile în politica externă ucraineană. În primul rând,
decizia ucrainenilor ne arată că nu suntem considerați în grupul celor mai
importanți parteneri care au ajutat Ucraina, ceea ce nu este, de altfel o
surpriză, având în vedere poziția discretă și foarte reținută a României
comparativ cu Cehia, spre exemplu, care a lansat printre altele și inițiativa
cu privire la furnizarea muniției de război pentru Ucraina”, spune Ghincea.
Chiar dacă azi
Cehia lui Babic este un stat eurosceptic și refuză să se implice în susținerea Ucrainei, Kievul s-a arătat mai
binevoitor față de Praga decât față de București pentru felul în care s-au
implicat cehii până acum.
„Cehii au oferit
sprijin militar și politic mult mai semnificativ decât noi, deci beneficiază de
pe urma acestui ajutor și a poziției asumate pro-ucrainene. Noi am decis să fim
mai discreți și mai reținuți, deci nu beneficiem de același tratament. Ține mai
degrabă de faptul că noi nu am vrut să ne implicăm prea tare, nu am pus nimic
pe masă, deci nici nu putem avea așteptarea să ni se ofere un statut similar cu
cel oferit Cehiei sau Poloniei”, punctează Ghincea.
Ce urmăresc
ucrainenii
Există însă și un
alt motiv, iar acesta ține de reminescențe ale vechii politici promovate de
Kiev în privința minorităților numeroase. Iar românii, care sunt a doua cea mai
numeroasă minoritate din Ucraina, nu beneficiază întotdeauna de cel mai bun
tratament.
„Totodată, România
are a doua cea mai mare comunitate etno-lingvistică din Ucraina, iar aici este
posibil că ucrainenii să fi evitat să deschidă calea pentru obținerea sau
recunoașterea cetățeniilor unui stat străin pentru un grup etno-lingvistic atât
de semnificativ”, consideră Marius Ghincea.
România trebuie să-și însușească această lecție și să acționeze ca atare. În
consecință, mai spune Marius Ghincea, România ar trebui să susțină în
continuare Ucraina și să crească sprijinul acordat acestei țări, dar să știe să pretindă condiții mai bune pentru
românii din această țară.
Unde greșește
România
„Ce ar trebui să
facă România este să crească sprijinul pentru lupta de apărare a Ucrainei și să
ceară la schimb respectarea în continuare a drepturilor culturale și politice
ale comunităților românofone. Inclusiv includerea noastră în această listă a țărilor
cu care se permite dubla cetățenie”, încheie Ghincea.
Decorat de statul
francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa
academică, Sergiu Mișcoiu este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj
și la Universitatea Paris-Est Créteil. Sintetizând, el vede două posibile
explicații importante ale gestului făcut de Ucaina.
„Explicațiile sunt
numeroase, dar cred că putem să mergem pe două linii. Prima linie este aceea
că, în ceea ce privește statele cu care Ucraina are graniță directă, vecină,
politica tradițională este una mai prudentă, pentru că dubla cetățenie în
aceste state este de natură să facă astfel încât presiuni venind din partea
unor state limitrofe să influențeze comportamentul electoral, pretențiile
petno-teritoriale și așa mai departe. Deci asta ca o politică generală. Și doar
satele care au făcut compromisuri istorice, Franța, Germania, România, Ungaria,
au mers pe această acceptare”, spune Mișcoiu.
Pe de altă parte, consideră acesta, gestul Kievului spune însă multe despre modul în care este
percepută România. Diplomația română nu are cea mai bună imagine la nivel
internațional, iar oficialii români nu știu să se impună și nici nu sunt
capabili să urmărească interesele țării, așa cum fac diplomații din alte țări.
„Pe de altă parte,
iarăși România, cred că își plătește poziția unei diplomații și unei poziții
prea puțin asertive la nivel internațional”, punctează Mișcoiu.
În ce privește
sprijinul acordat de România Ucrainei, profesorul Mișcoiu vede lucururile puțin
diferit. În opinia sa, România a ajutat suficient de mult Ucraina, dar nu a
știut să ceară nimic la schimb, așa cum au făcut alte țări. Nu în ultimul rând,
lipsa de transparență și comunicare a oficialilor români s-a întors împotriva
țării. Astfel, deși România a fost printre statele care au ajutat mult Ucraina,
Bucureștiul a adoptat poziția struțului și a refuzat, spre deosebire de alte
țări, să facă publice informațiile despre acest ajutor și să-l facă și cunoscut
întregii lumi.
Suferim la
comunicare și transparență
„În ceea ce
privește ajutorul pentru Ucraina, România a făcut multe lucruri, însă le-a
făcut într-o manieră prea puțin evidentă, prea puțin vocală, adică nu am arătat
mai nimic din ceea ce am făcut. Am fost foarte timizi și timorați tocmai
fiindcă nu am dorit să ieșim în evidență și să strânim furia Federației Ruse,
nu am dorit să ne afirmăm în prima linie. Și acest lucru a fost interpretat ca
un act de concesie față de orice fel de poziție ar veni dinspre partea
ucraineană. Practic, Ucraina, ca orice alt stat, este dornică să-și apere
propriile interese și când vine vorba de state cu care se află în relație și
față de care își permite să se impună într-o anumită formă, o face. Noi suntem
în continuare victimele propriei noastre timidități, care se reflectă acum și
în pozițiile pe care le adoptăm în relație cu chestiunea groenlandeză, cu
opțiunea pentru Consiliul pentru Pace, cu alte asemenea dosare internaționale”,
subliniază expertul.
Ce ar trebui să
facă România? Sergiu Mișcoiu este de părere că e nevoie de o altă atitudine, mai
fermă, inclusiv față de aliați precum Ucraina, însă în niciun caz de schimbarea
politicii externe.
„Vorbim de
timiditatea aceasta devenită clasică cumva a României în afirmarea unei poziții
și, la finale, inclusiv ajutorul pe care România o acordă Ucrainei. Dacă
România consideră că este în interesul său ca dubla cetățenie să fie aplicată
în cazul Ucrainei și României, atunci ar trebui să fim mult mai asertivi și să
căutăm să ne apărăm argumentele într-o manieră mult mai bine conturată
strategic”, este opinia șui Sergiu Mișcoiu.
Ce spune presa de limba română din Ucraina
Tema a fost abordată pe larg de presa de limbă română din Ucraina, care a interpretat la rândul său noua lege ca un act de discriminare față de etnicii români.
„O palmă dată ROMÂNIEI în loc de ”MULȚUMESC!!” – Ucraina
nu recunoaște cetățenia română după intrarea în vigoare a legii privind dubla
cetățenie, chiar în pofida faptului că România e unul din cei mai mari prieteni
și susținători!! Ucrainenii vor putea obține cetățenia statelor a căror listă
este stabilită de Cabinetul de Miniștri – SUA, Canada, Germania, Polonia și
Republica Cehă. De altfel, lista nu include următoarele țări: România, Ungaria,
Israel”, a titrat, „Zorile Bucovinei”, ziar în limba română din
Cernauți, despre controversata lege.
În articol se mai arată că România „cheltuiește milioane
de euro pentru a-și ajuta țara vecină în războiul cu agresorul rus, adăpostește
refugiați ucraineni, acordă atât ajutor umanitar- produse, medicamente,
echipamente, etc., cât și logistic.”
În final, jurnalistul trage un semnal de alarmă: „Dacă la
nivel de stat e o astfel de atitudine ”binevoitoare” față de România… la ce să
ne așteptăm noi, românii băștinași, – să ne fie respectate drepturile
constituționale la instruire în limba maternă, să se facă excepții pentru
etnicii români să-și poată păstra LICEELE cu limba română de predare și după
2027?”
„România nu este
inclusă deocamdată în această listă”
Libertatea cuvântului, ziar de limba română din Cernăuți,
a publicat o știre neutră subliniind că situația este temporară:
„România nu este inclusă deocamdată în această listă.
Cetățenii acestor țări vor putea obține pașaportul Ucrainei printr-o procedură
simplificată, iar ucrainenii vor putea obține pașapoartele acestor state fără
a-l pierde pe al lor. Cabinetul de Miniștri va putea modifica lista țărilor în
orice moment, la propria discreție.”
Legea stabilește că, la formarea acestei liste, Cabinetul
de Miniștri trebuie să țină cont de faptul că aceste țări sunt membre ale UE,
precum și să acorde atenție dacă statele respective au susținut sancțiunile
impuse împotriva Federației Ruse. Guvernul urmează să determine, printr-o
dispoziție separată, care autoritate va fi responsabilă de formarea acestei
liste, se mai arată în ziar.
Agenția de știri din Cernăuți – Bucpress – a păstrat
tonul neutru al știrii privind faptul că România nu figurează printre primele
cinci țări ai căror cetățeni vor beneficia de noua legislație. Știrea mai arată
că „Până la declanșarea razboiului din 2022, cetățenii ucraineni din regiunea
Cernăuți care dețineau și cetățenie română erau percepuți ca o amenințare la
adresa integrității teritoriale a Ucrainei. Subiectul era frecvent abordat de
presa locală naționalistă din Cernăuți, dubla cetățenie fiind prezentată ca un
factor de risc pentru securitatea națională.”
Anterior
acestei reforme legislative, Ucraina aplica una dintre cele mai restrictive
politici din Europa în materie de cetățenie, interzicând dubla cetățenie, mai
arată agenția de știri.
Celelalte
publicații în limba română din Ucraina au publicat știrea într-un ton neutru.