♦ Din valoarea de 1 mld. euro a proiectelor, 650 de milioane de euro au fost deja investiţi ♦ Chiar şi cu acordurile de mediu valide, unele proiecte sunt blocate de acţiunile în instanţă demarate de fel şi fel de ONG-uri.
Valoarea hidrocentralelor nefinalizate pe fondul unor blocaje care ţin de mediu, dar al căror grad de execuţie este de cel puţin 60%, este de 1 mld. euro, din care circa 650 de milioane de euro deja au fost investiţi.
Chiar şi cu acordurile de mediu valide, unele proiecte sunt blocate de acţiunile în instanţă demarate de fel şi fel de ONG-uri.
În total, 182 MW de energie hidro, care ar putea creşte cu circa 4% producţia de energie a Hidroelectrica, cel mai mare producător local, zac la etapa de şantier.
Între timp, România încinge cablurile cu importuri de energie scumpă. „Prelungirea procedurilor de mediu şi litigiile asociate nu au doar un impact punctual asupra unor proiecte individuale, ci produc efecte sistemice, afectând realizarea obiectivelor de interes public major privind securitatea energetică, tranziţia energetică şi valorificarea durabilă a resurselor hidroenergetice“, spun reprezentanţii Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România.
Potrivit datelor transmise de companie, capacitatea/puterea instalată a tuturor acestor amenajări care sunt blocate este de cca 240 MW, cu o energie medie de proiect de cca 665 GWh/an.
Raportat la portofoliul Hidroelectrica, care are 6.480 MW de capacitate şi o producţie de circa 14 TWh, finalizarea acestor investiţii ar adăuga 4% la producţia de energie a companiei.
Una dintre hidrocentrale a primit chiar luna aceasta acordul de mediu. Astfel, pe 26 ianuarie, anul acesta, Ministerul Mediului a emis acordul de mediu pentru complexul hidrotehnic şi energetic Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a, un proiect demarat acum 50 de ani, finalizat în proporţie de 90%.
„În cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului s-a luat decizia de emitere a acordului de mediu în data de 26 ianuarie 2026 (pentru Complexul hidrotehnic şi energetic Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a – n.red.). Decizia a fost luată de Comisia de Analiză Tehnică a MMAP (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor) în urma parcurgerii integrale a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, realizată în conformitate cu legislaţia naţională şi normele Uniunii Europene“, spun reprezentanţii Ministerului Mediului la o solicitare ZF.
Existenţa unui acord de mediu nu este însă o reţetă sigură pentru realizarea unei investii, în contextul în care ONG-urile iniţiază litigii chiar şi după acest pas.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels