Lecțiile cu care rămâne România după 4 ani de război în Ucraina. Generalul Grumaz: „Asta e lecția principală”

849 citiri

Războiul din Ucraina a ajuns la cel de-al patrulea an. Pe 24 februarie 2022, trupele ruse intrau pe teritoriul vecin. Ce are de învățat România, din evenimentele petrecute în ultimii ani, aproape de graniță? Ziare.com a discutat pe marginea acestui subiect cu generalul în rezervă Alexandru Grumaz.

La început de 2022, în timp ce trupele ruse își consolidau prezența la granița cu Ucraina, președintele Volodimir Zelenski îndemna la calm. Oficialul de la Kiev respingea iminența unui atac ordonat de la Moscova. Și totuși, pe 24 februarie, trupele ruse au început ofensiva.

„Lecțiile pe care România trebuie să le învețe în acest nou context geopolitic sunt profunde și depășesc simpla achiziție de echipament”

România continuă să sprijine pe mai multe paliere Ucraina, dar dincolo de această implicare, trebuie să-și însușească anumite lecții, consideră generalul român format la Harvard (SUA), Alexandru Grumaz.

„Lecțiile pe care România trebuie să le învețe în acest nou context geopolitic sunt profunde și depășesc simpla achiziție de echipament. În 2026, ‘NATO 3.0′ și experiența frontului din proximitate ne arată că securitatea se construiește pe trei piloni: viteză, reziliență internă și tehnologie asimetrică.

Astfel, principalele direcții strategice sunt: 1. Autonomia primei lovituri; 2. Mobilitatea Militară – Schengenul Militar; 3. Integrarea Drone-AI și Războiul Electronic; 4. Reziliența Societății – apărarea teritorială; 5. Bugetarea și Programul SAFE”, a declarat Grumaz, pentru Ziare.com.

„Un stat trebuie să poată lupta singur în primele săptămâni. Nu poți depinde 100% de importuri în timpul unui conflict”

România are nevoie de o armată foarte puternică, iar producția internă joacă un rol crucial în acest sens, avertizează analistul.

„Lecția principală din Ucraina este că un stat trebuie să poată lupta singur în primele săptămâni. NATO nu mai este un ‘SMURD militar’, care apare în 15 minute. România trebuie să treacă de la logistica ‘just-in-time’ – comandăm când avem nevoie – la ‘just-in-case’ – stocuri masive pregătite. Nu poți depinde 100% de importuri în timpul unui conflict.

Reîncărcarea industriei naționale de apărare, prin producția de pulberi, proiectile și asamblarea de drone este vitală. Degeaba avem aliați în Franța sau Germania dacă tancurile lor rămân blocate la graniță din cauza podurilor șubrede sau a birocrației. Drumurile și căile ferate trebuie proiectate pentru a susține greutatea tancurilor moderne, de câte 60-70 de tone fiecare”, a transmis Grumaz.

„S-a înțeles că avem nevoie de sisteme de interceptare ieftine. Nu poți trage cu rachete de 1 milion într-o dronă de 20.000”

Investițiile în infrastructură, armament, dar și resursă umană sunt necesare, avertizează militarul.

„România investește deja în coridoare de mobilitate cu Bulgaria, Turcia și Grecia pentru a asigura fluxul rapid de trupe spre Flancul Estic. Războiul de astăzi este o bătălie a algoritmilor. România învață că după incidentele cu drone rusești de la graniță, s-a înțeles că avem nevoie de sisteme de interceptare ieftine. Nu poți trage cu rachete de 1 milion într-o dronă de 20.000. Este necesară crearea unor unități specializate în cadrul fiecărei brigăzi, nu doar ca suport, ci ca element principal de atac și supraveghere.

Războiul modern nu se poartă doar cu militari profesioniști, ci implică întreaga societate. România trebuie să rezolve problema deficitului de personal prin programe atractive de voluntariat militar”, a transmis Grumaz.

„Atacurile hibride preced adesea atacul fizic”

Un alt aspect important ține de modul în care România reușește să gestioneze atacurile hibride.

„Atacurile hibride – prin dezinformare, atacuri asupra rețelelor electrice – preced adesea atacul fizic. Populația și instituțiile trebuie să fie ‘instruite digital’. Lupta din societatea noastră între ‘pro-occidentali’ și ‘pro-ruși’ nu-și are rostul pentru cine înțeleg geopolitica. Ura și superficialitatea în a citi evenimentele si a devoala ceea ce este in spatele lor este cea care ne distrage atenția de la ceea ce este important. Vocile care nu convin pentru devoalarea faptelor reale sunt ostracizate. Ce lume construim?”, a avertizat Alexandru Grumaz.

„Politicianul trebuie să înțeleagă că apărarea nu este o cheltuială, ci o poliță de asigurare”

Politicienii români trebuie să înțeleagă faptul că „apărarea nu este o cheltuială, ci o poliță de asigurare”, potrivit militarului. Astfel, fondurile alocate pentru apărare nu sunt un moft.

„O lecție învățată este utilizarea fondurilor europene pentru apărare. România utilizează în 2026 împrumuturi de peste 16 miliarde de euro prin programul SAFE pentru: Transportoare Piranha 5 și mașini de luptă ale infanteriei; sisteme de apărare aeriană multi-stratificată; modernizarea infrastructurii critice. Problema este unde se construiesc aceste echipamente?

Politicianul trebuie să înțeleagă că apărarea nu este o cheltuială, ci o poliță de asigurare. În NATO 3.0, respectul aliaților și rapiditatea intervenției lor sunt direct proporționale cu seriozitatea cu care noi ne pregătim propria ‘ogradă’”, a concluzionat generalul și diplomatul Alexandru Grumaz, pentru Ziare.com.