Strigătul unei generații: „Nu e nevoie de mine aici”. Amărăciunea directoarei Colegiului I.L. Caragiale: „Este anul în care am semnat cele mai multe recomandări pentru plecat în străinătate – 80% vor pleca”
Strigătul unei generații: „Nu e nevoie de mine aici”. Amărăciunea directoarei Colegiului I.L. Caragiale: „Este anul în care am semnat cele mai multe recomandări pentru plecat în străinătate – 80% vor pleca”
23 comments
Sa stai aici si sa ai de-a face cu statul roman si institutiile sale sau sa pleci afara sa lucrezi mai multi bani si sa fii tratat ca un om, grea alegere.
Ce sunt alea “recomandari pentru plecat in strainatate?”
Foarte bine – e o experienta care ii va forma. Unii vor ramane acolo, altii vor considera ca vor sa se intoarca (din diferite motive – mai mult sau mai putin emotionale/rationale).
Cred ca e important sa acceptam ca suntem diferiti si fiecare va internaliza experienta expatiei in mod diferit.
Also, din discutii avute cu liceeni de la liceu de top (dpdv medie admitere) din Bucuresti: plecatul in afara este un trend, ceea ce implicit genereaza presiuni si asteptari sociale pe acesti tineri.
La fel ca meditatiile cu profesorul, la fel ca ultimul model de iphon la odrasla, la fel ca permis si masina de la 18 ani. Sa fie clar, nu sunt ignorant la toate problemele societatii romanesti, dar sunt constient si de tendinta spre negativism a generatiilor batrane (bunici, parinti, media etc) care isi proiecteaza regretele si frustrarile (neplecarea din RO) asupra copiilor desi nu au habar de chestiuni gen soc cultural, outlander, 2nd hand citizen, anxietate, depresie, lipsa de apartenta, lipsa de scop etc.
Asa cum scria si o tipa pe aici zilele trecute, despre faptul ca vrea sa se intoarca in RO dar considera treaba asta ca o dezamagire a celor din jur (l.e. – [link](https://www.reddit.com/r/Romania/comments/v8qa22/sunt_o_inadapdata_social_daca_nu_pot_sa_traiesc/)): e o presiune si multi tineri vor ramane acolo doar din aceasta presiune, chiar daca ar fi personal mai fericiti in RO (si o zic din experienta personala: been there, done that).
Sper doar ca educatia de acolo sa le faciliteze deschiderea ochilor si sa le rupa cordonu ombilical, astfel incat asteptarile proiectate de parintii lor peste ei sa nu mai conteze, si decizia pe care o iau (oricare ar fi ea ramas/intors in RO) sa fie cea care le da pace, bucurie si automat maturitate 🙂
Am terminat liceul acum 20 de ani, in 2002. Liceu bun, de elita, cum sunt Caragiale sau Sava in Bucuresti.
Jumatate din colegii mei de clasa au plecat cu burse la facultati in afara, de unde evident nu s-au mai intors.
Vad ca nu s-a schimbat nimic de atunci.
Nu stiu ce sa zic. Poate unii or sa se intoarca si or sa vrea sa faca ceva si in tara asta. Din punctul meu de vedere viata de student in afara e mult mai interesanta si distractiva. Pe langa faptul ca sunt mai mult oportunitati dpdv profesional.
La fel de probabil ca si cei care pleaca, parintii lor au bani ca sa-i ajute din cand in cand.
>„Este anul în care eu am semnat cele mai multe – și recunosc că mă întristez de fiecare dată, rău de tot – cele mai multe recomandări pentru plecat în străinătate.
Cei care sunt “intristati”, ingrijorati de plecarea masiva a tinerilor si apoi iti nareaza niste drame cu dialoguri cu detalii, cu tot felul de emotii si sentimente etc(praf in ochi) trebuie sa se concentreze pe ceva esential, ceva care sa ramana si sa fie ca un cui care se se infiga in capul stricat al mai marilor targoveti balcanici parsivi care ne conduc destinele:
>Problema e: **SALARIILE SUNT PREA MICI!**
Si repetati si iar repetati si de fiecare data cand vine o discutie subliniati etc ca sa batem cuiul ala pana intra complet, restul conteaza mai putin, odata ce cresc salariile romanul is va face singur locul lui de bunastare si nu va mai pleca, asta e problema, locuri de munca sunt cum nu au fost spre exemplu in anii 2008-2011, deci e nevoie de oameni… madame cu tristetea ei nu mentioneaza ce e esential.
Strigatul unei generatii e: **”Nu vrem sa fim serbi!”**
Eu am terminat Caragiale si am ramas in tara. Regret fiecare secunda ramasa in Romania si ma lupt din greu sa scap de inertia care ma tine sa plec.
Sincer, ce e rau in asta?
Credeti ca in alte tari e altfel? In polonia, sau cehia daca esti printre elita normal ca te duci la Facultati de elita din Elvetia, America etc.
Asta e mersul lucrurilor, nu au de ce sa ramana daca statul le ofera ceva sub nivelul lor
Fata de 100% de pe vremea mea este un pas enorm.
De ce-ai plecat?
De ce-ai mai fi rămas?
Plecatul afara reprezinta in primul rand un schimb de experienta.
Cand realizezi ca ceva lipseste in Romania si va dura multi ani pana cand il vom recupera/obtine sau poate chiar niciodata, alegi sa ramai.
Multi ne-am gandit sa plecam, unii dintre noi poate chiar vom pleca, fiecare este tinut in tara de multe motive, de la studii, situatie financiara, familie etc.
Cand nu mai ai nimic de pierdut. ai totul de castigat.
“Profesoara”, daaa sigur trebuie sa te prezinti la ore si sa predai ca sa fi profesoara, ambele fiind lucruri pe care doamna Bodea nu le face. Si nici amaraciunea ei nu o prea cred, fac pariu ca nici nu le stie numele la 10% dintre acei elevi chiar daca ar fi si directoare si profesoara lor 4 ani.
Nu stiu liceele din Bucuresti, dar Colegiului I.L. Caragiale nu e un fel de liceu din ala unde cam toti elevii sunt de bani gata? Gen Negruzzi in Iasi?
Oricum, nu e dracu chiar asa de negru, din aia 80% vor pleca maxim jumatate.
Rămân aia 20% cei mai buni
Foarte bine ca pleaca. Poate o sa se intoarca pe viitor sa schimbe ceva in tara.
Cele mai importante persoane din istoria tarii au fost scolite in strainatate. ( Cuza, Eminescu, Bratianu, Maniu, Titulescu etc)
Daca ai avea acum 18 ani, ai fi peste medie la inteligenta … parinti care sa te sprijine, de ce ai ramane in tara?
… Te duci in orice tara nebananiera si in 10 ani esti milionar din euro/dolari, ramai in tara si iti bati capul an de an, faci firme si start-up-uri ca sa te faulteze statul sau alti contractori si sa-ti mananci nervii… sa nu mai zic de ajungi prin tribunale sau cine mai stie ce prostii a la Romanica?
Nu e de datoria nimanui sa corecteze directia acestei tari, la fel cum nu e de datoria nimanui sa ramana in tara…
Faci un canal de youtube, te zbati ajungi la 3 milioane de subscriberi (Selly) … daca facea acelasi lucru afara, castiga de 100 de ori mai mult… pur si simplu nu ai aceleasi oportunitati ca afara, unde aproape orice ai face poti sa ajungi super bine.
Alegerea e no brainer daca vrei sa sa faci treaba si ai parinti care sa te sustina financiar. Pe langa resurse educationale mai bune, ai si sanse la networking mult mai bun.
Adultii romani: traim intr-o tara de cacat, asta-i Romania, ca la noi la nimeni
Tot adultii romani, printre lacrimi de crocodil: ne pleaca copiii…
Lasand gluma la o parte, copiii astia au 18 ani si habar n-au ce fac cu viata lor. Se duc in strainatate nu pentru ca le e frica de institutiile statului si ce alte balarii am mai auzit, ci pentru ca suna cool si misto sa te muti intr-o tara noua si sa ai colegi straini. Problema e ca nu li se explica dezavantajele traiului in strainatate, iar copiii astia nu se cunosc indeajuns de bine incat sa stie daca se vor descurca, daca se vor integra usor printre straini, daca vor accepta sau vor face urat la singuratate/depresie etc. Cunosc multe persoane care au plecat entuziasmate si au revenit cu coada intre picioare si cu o depresie pe cap.
Si io voiam la 18 ani sa plec in strainatate la studii, ca eram sub mirajul “cat de mult te dezvolti intr-o tara straina, fugi in lume ca esti tanar, lasa Romania ca e plictisitor aici”. Ma uitam cu invidie la colegii mei care fusesera acceptati prin Danemarca si Anglia, o invinuiam pe mama ca nu ma sustinea sa plec si imi spunea sa mai stau, ca poate ma mai gandesc.
Am mai crescut, am mai aflat cate ceva despre mine si mi-am dat seama ca, avand in vedere personalitatea mea, cel mai probabil imi legam streangul de gat cand vedeam ca trebuie sa stau ani de zile printre straini, fara ajutor, fara prieteni, fara familie, fara familiaritatea din Romania, fara cultura pe care o stiu eu. Nu e pentru toata lumea si “trendul” asta e destul de periculos.
Cand te uiti in jur si vezi ca modul tau de a gandi e total diferit de majoritatea populatiei, de ce sa nu incerci sa pleci? Pentru multi nu este vorba de mai multi bani ci de calitatea vietii si nivelul de civilizatie.
Cine nu ar vrea sa plece? Pe langa ca programa in general e de toata jena, profesorii sunt foarte putini cu adevarat profesori (oameni care stiu sa inspire, predea, faca materia aia cat de cat interesanta). Mai intra in discutie si faptul ca e foarte greu mai nou sa simti ca apartii acestei tari daca ai totusi un spirit civic cat de cat; pe langa coruptie si tot ce se intampla in institutiile janghinei astea de tara, nici populatia nu face absolut nimic sa fie viata cat de putin mai buna si nu ma refer la proteste neaparat ci la simplul fapt sa ne gandim si la altii nu numai la noi, aceasta notiune nu exista in spiritul acestei natii.
Omg, elevii vor sa faca studii superioare unde sunt respectati, invatati sa gandeasca critic, iar opinia lor este ascultata. Sau vor sa se imbogateasca cultural. Ce tragedie! Ca profesor si director de liceu, cum sa ii para rau ca elevii vor sa invete si sa se dezvolte personal?!
Acum serios vorbind, poate doamna director a spus ca o atentionare sa fie marita partea din PIB care se duce in educatie si cercetare, dar la fel de usor poate fi interpretat ca e gresit sa vrei sa te imbunatatesti afara in loc sa fii patriot si sa te sacrifici in tara ta. Un om normal, daramite un cadru de invatamant ar vedea cu ochi buni dorinta de a studia in afara. Cine se intoarce, o face cu un bagaj valoros de informatii!
Din pacate, nu pot sa nu interpretez articolul ca inca o dovada ca invatamantul romanesc are in primul rand ca scop sa fie bine pt profesori, iar pt elevi/studenti e optional. Vai de mine, elevii abandoneaza scoala, studentii scad la numar, ne pierdem slujbele, valeleu!
asa a fost intotdeauna… in perioada precomunista elitele isi trimiteau copiii la studii in marile capitale europene.
Eu, am fost singurul “nebun” care m-am intors sa fac ceva in Romania, colegii imi spuneau ca sunt , orb, beat, etc. ce “naiba” sa fac inapoi in Romania, mi-am aparat optinuea cu inversunare, dar incet, incep sa regret, dar daca mai plec o data din Romania o fac definitiv!