Trenurile sunt lente, în multe cazuri nu funcționează aerul condiționat, iar întârzierile apar și ele des. Și în vara lui 2022 călătoria cu trenul este plină de complicații și nu s-a îmbunătățit mai nimic față de anii trecuți. Biletele s-au scumpit cu 20%, însă trenul rămâne pentru multă lume singura alternativă de călătorie și este mare păcat că totul este dominat de neprevăzut când este vorba de trenurile românești.
* Pentru că o parte dintre vagoane au fost detașate spre aceste trenuri către Litoral, alte trenuri de lung parcurs circulă cu foarte puține vagoane sau au vagoane etajate pe călătorii de 4-5 ore.
* S-a ajuns ca trenul IR Ister, București – Budapesta, să aibă doar patru vagoane, dintre care doar două vagoane clasă și, evident, este foarte aglomerat. Mai puține vagoane sunt și pe trenurile spre Moldova.
* Foarte recent s-a anunțat modificarea orarelor de circulație pentru câteva zeci de trenuri, la cererea CFR Infrastructură, iar efectul este că la unele trenuri se adaugă 15-20 de minute între București și Craiova. Spre exemplu, unul dintre trenurile IR face 3 ore și 43 minute pe cei 209 km, iar prețul la clasa a 2 a este 65 de lei.
* O mare problemă semnalată în ultimele 10 zile de mulți călători ține de faptul că aerul condiționat nu a funcționat nici măcar pe unele vagoane modernizate recent de CFR Călători, ceea ce a făcut ca în vagoane să fie peste 35 de grade timp de ore bune.
* Întârzierile rămân la ordinea zilei, chiar și pe București – Ploiești și pe București – Constanța apar des întârzieri, dar sunt în general de sub 15 minute. Sunt însă și întârzieri foarte mari. De exemplu, miercuri, trenul IR 1922 al CFR Călători a ajuns cu 71 de minute întârziere la Mangalia, drumul de la Arad durând aproape 18 ore. Trenul IR 11504 Arad – Constanța al Astra Carpatic a întârziat și el mai mult de o oră.Și pe rute scurte sunt probleme: IR 1790 Pitești – București a făcut peste 3 ore și jumătate pe 108 km, cu două ore mai mult decât normalul.
* Un lucru bun pentru pasageri este că în ultimii doi ani o parte dintre trenurile ce aveau rang de IR au devenit RE (Regio Express), adică trenuri la tarif de Regio la care însă plătești și supliment de loc. Multe dintre trenurile care aveau rang de IR rulau cu viteze medii de sub 55 km/h pe parcurs, astfel că tariful ridicat de IR nici nu se justifica.
* Partea tristă este că românii ar merge în număr mai mare cu trenul, dar imaginea acestui mijloc de transport este la pământ. Se văd cei 30 de ani în care s-a investit o zecime din cât ar fi fost nevoie ca să fim la nivelul Poloniei, Cehiei și Ungariei.
* Față de alte țări din Europa Centrală, nici vagoane restaurant nu avem, unul sau două mai erau rar folosite de CFR Călători, așa că nici nu ai ce să-și cumperi într-o călătorie mai lungă.
* Șantierele feroviare mari avansează, dar ritmul este lent, așa că timpi serios scurtați pe Deva – Arad vom avea în 3-4 ani, iar pe Sighișoara – Brașov, în 6-7 ani. Până atunci există riscul real să se adauge restricții noi de viteză și pe București – Constanța, singura magistrală unde trenurile ating 160 km/h.
* Lucrări esențiale, precum electrificarea tronsoanelor Cluj – Oradea sau Constanța – Mangalia nu vor fi gata mai repede de 8-10 ani și putem spera să vedem în 2 ani gata podul de la Grădiștea, pe linia 102 București – Giurgiu și, probabil, pe cel de Budila, pe linia 403, Brașov – Întorsura Buzăului.
Pentru ca [introduceți motivele din anii trecuți]
Pai sau strâns rapid fonduri sa le reabilităm! (Care la fel de rapid au si dispărut fără urma)
Pai macar shine sa facem. (Care se fac, dar se fac prost si tot cu 40km/h se vor merge pe ele)
2 comments
Trenurile sunt lente, în multe cazuri nu funcționează aerul condiționat, iar întârzierile apar și ele des. Și în vara lui 2022 călătoria cu trenul este plină de complicații și nu s-a îmbunătățit mai nimic față de anii trecuți. Biletele s-au scumpit cu 20%, însă trenul rămâne pentru multă lume singura alternativă de călătorie și este mare păcat că totul este dominat de neprevăzut când este vorba de trenurile românești.
* Pentru că o parte dintre vagoane au fost detașate spre aceste trenuri către Litoral, alte trenuri de lung parcurs circulă cu foarte puține vagoane sau au vagoane etajate pe călătorii de 4-5 ore.
* S-a ajuns ca trenul IR Ister, București – Budapesta, să aibă doar patru vagoane, dintre care doar două vagoane clasă și, evident, este foarte aglomerat. Mai puține vagoane sunt și pe trenurile spre Moldova.
* Foarte recent s-a anunțat modificarea orarelor de circulație pentru câteva zeci de trenuri, la cererea CFR Infrastructură, iar efectul este că la unele trenuri se adaugă 15-20 de minute între București și Craiova. Spre exemplu, unul dintre trenurile IR face 3 ore și 43 minute pe cei 209 km, iar prețul la clasa a 2 a este 65 de lei.
* O mare problemă semnalată în ultimele 10 zile de mulți călători ține de faptul că aerul condiționat nu a funcționat nici măcar pe unele vagoane modernizate recent de CFR Călători, ceea ce a făcut ca în vagoane să fie peste 35 de grade timp de ore bune.
* Întârzierile rămân la ordinea zilei, chiar și pe București – Ploiești și pe București – Constanța apar des întârzieri, dar sunt în general de sub 15 minute. Sunt însă și întârzieri foarte mari. De exemplu, miercuri, trenul IR 1922 al CFR Călători a ajuns cu 71 de minute întârziere la Mangalia, drumul de la Arad durând aproape 18 ore. Trenul IR 11504 Arad – Constanța al Astra Carpatic a întârziat și el mai mult de o oră.Și pe rute scurte sunt probleme: IR 1790 Pitești – București a făcut peste 3 ore și jumătate pe 108 km, cu două ore mai mult decât normalul.
* Un lucru bun pentru pasageri este că în ultimii doi ani o parte dintre trenurile ce aveau rang de IR au devenit RE (Regio Express), adică trenuri la tarif de Regio la care însă plătești și supliment de loc. Multe dintre trenurile care aveau rang de IR rulau cu viteze medii de sub 55 km/h pe parcurs, astfel că tariful ridicat de IR nici nu se justifica.
* Partea tristă este că românii ar merge în număr mai mare cu trenul, dar imaginea acestui mijloc de transport este la pământ. Se văd cei 30 de ani în care s-a investit o zecime din cât ar fi fost nevoie ca să fim la nivelul Poloniei, Cehiei și Ungariei.
* Față de alte țări din Europa Centrală, nici vagoane restaurant nu avem, unul sau două mai erau rar folosite de CFR Călători, așa că nici nu ai ce să-și cumperi într-o călătorie mai lungă.
* Șantierele feroviare mari avansează, dar ritmul este lent, așa că timpi serios scurtați pe Deva – Arad vom avea în 3-4 ani, iar pe Sighișoara – Brașov, în 6-7 ani. Până atunci există riscul real să se adauge restricții noi de viteză și pe București – Constanța, singura magistrală unde trenurile ating 160 km/h.
* Lucrări esențiale, precum electrificarea tronsoanelor Cluj – Oradea sau Constanța – Mangalia nu vor fi gata mai repede de 8-10 ani și putem spera să vedem în 2 ani gata podul de la Grădiștea, pe linia 102 București – Giurgiu și, probabil, pe cel de Budila, pe linia 403, Brașov – Întorsura Buzăului.
Pentru ca [introduceți motivele din anii trecuți]
Pai sau strâns rapid fonduri sa le reabilităm! (Care la fel de rapid au si dispărut fără urma)
Pai macar shine sa facem. (Care se fac, dar se fac prost si tot cu 40km/h se vor merge pe ele)