Bunicul meu are 90 de ani si nu vrea sa stea deloc, mereu gaseste ceva de facut, are pasari, animale, are gradina, are pomi fructiferi si evident cazan de tuica. Am tot incercat sa il mutam in Bucuresti sa se mai relaxeze si el insa nu vrea, nu se poate acomoda.
26 comments
Respect pentru bunicul tau. Eu nu am nici macar pe jumatate din anii lui si deja imi scapa cate un “opa shaa” cand ma ridic prea repede din canapea, din fata tv-ului.
Nu insista f tare cu mutatul la Bucuresti. Ideea lui de relaxare nu coincide cu a ta. Mai repede vezi ce ai putea face sa-i imbunatatesti putin viata acolo unde e el.
Motivul pentru care e sănătos. Daca nu făcea nimic probabil nu era asa activ! Să-ți trăiască și sa fie sănătos!
Ce sa faca la bucuresti, sa stea in pat la televizor toata ziua? Vreti sa-i mosteniti mai repede casa?
Leave him alone in plm. Traieste fericit. La multi ani lu’ tactu’ mare!
Moonshine all day😎
Monitorizat zilnic ca la Big Brother.
Azi a facut tzuica😅
Asa se relaxează el.
Practic, voi vreți să-l ajutați cu forța, deși el n-are nevoie.
si ce sa faca in Buc? sa stea si sa se uite pe geam? omu mai devreme s-ar arunca in cap de pe bloc
are rutina lui, atata timp cat poate, nu incerca sa i-o schimbi
Îl ucizi dacă-l bagi într-un apartament. Bunicul meu a trăit până la 94 de ani, nu a stat locului nici în ultima clipă. Avea cal, vacă, patru porci și n număr de orătănii doar ca să nu mergem cu mâna goală când plecam de la el. Așa sunt construiți acești oameni.
Asta e ceea ce-l tine în viață! Dacă îl aduci la București se prăpădește!
Apartamentul si orasul sunt puscarii pt genul asta de oameni ca nu pot face nimic, doar sa stea intre 4 ziduri la TV si sa se uite pe geam. Bunica s-a mutat la oras la 70 de ani, si timp de 14 ani pana a murit avea zile cand plangea cu regret ca si-a vandut casa sa vina in “civilizatie”. Viata aia pe care o stie ii aduce liniste si mandrie. In Bucuresti ar intra in depresie…
Japonezi au conceptul :
What does ikigai mean? Ikigai is a Japanese concept that means your ‘reason for being. ‘ ‘Iki’ in Japanese means ‘life,’ and ‘gai’ describes value or worth. Your ikigai is your life purpose or your bliss. It’s what brings you joy and inspires you to get out of bed every day.
Arta de a tine mintea mereu ocupata chiar si la o varsta ft inainta , daca il iei de acolo , se curata!
Asa este si bunicul meu,singurul mod prin care il scoti de acolo este intre 6 scanduri.
In momentul in care ramane fara demnitate si independenta, o sa se transforme in leguma si sanatatea se va degrada vizibil. Lasa-l sa faca ce ii place.
E foarte bine ca il supraveghezi, fii mereu atent sa vezi cum evolueaza dar sa nu il lasi sa creada vreodata ca e o povara pentru cineva.
Sanatate multa!
Il omori cu zile daca il aduci in Bucuresti!
– Bucuresti
– Relaxare
Alege o singura varianta.
Sa-i dea dumnezeu sanatate, ce pot zice. Si eu am un batran pe aici, de acceasi varsta. Eu m-am mutat recent la casa noua, si vine aproape zilnic, pe caldurile astea nenorocite, pe terenul lui sa cultive sau sa ingrijeasca, sau nu stiu ce altceva sa faca. Si eu la 22 de ani ma vait ca fraierul de oase :)))))))
Monetizează-l pe twitch
Un mic update pentru ca m-am exprimat gresit:
M-am exprimat gresit, am tot incercat sa il luam la Bucuresti dupa ce bunica s-a dus, el are si o boala la inima ( i se opreste aleatoriu) si ne-am gandit ca ar fi bine sa ia o pauza de la efort de la tot. Insa de 3-4 ani ne ducem saptamanal la el sau chiar ne trezim cu el la Bucuresti, se urca in autocar si vine sa ne surprinda, a locuit si el in Bucuresti in tinerete si se descurca cu ratb etc. Noaptea cand nu are somn, isi pune pe foaie gandurile, amintirile etc si acum 2 ani i-am facut o surpriza, i-am luat toate foile si le-am dus la o editura si i-am facut o carte despre viata lui. Ii plac si cantecele gen doine,balade si are cateva scrise ( tot inspirate din viata lui) vreau sa gasesc un interpret sa i le transpuna cu instrumente si tot tacamul. Sunt foarte mandru de el in sensul ca nu renunta, m-a ajutat mereu cu absolut orice, cand am timp mai merg cu el im vizita prin tara la o sora prin Arges si este foarte incantat. A lucrat la CFR toata viata si a vazut toata tara, si-a facut prieteni peste tot si relatii ( i-a ajutat pe copiii lui cu locul de munca, liceu, facultate etc)
Nu mai incercam de ani buni sa il aducem in oras, nici macar in perioada de iarna, are lemne pentru inca 10 ierni! Sparte si aranjate de el, chiar daca uneori se mai vaita de picioare, reumatism, mai merge pe la spital la recuperare, la fizioterapie si e mai bine. Momentan mai folosete un baț sau baston sa se sprijine. Il ajutam cat de mult putem sa ii facem viata mai usoara, el nu face acele activitati de nevoie ci ca asta vrea el sa faca in curtea lui, sa bata un cui, sa taie o creanga etc. Sunt consitient ca ii face bine in detrimentul locuitului la bloc insa in acel moment asa am gandit ca ar fi bine.
O ultima chestie deep, el mereu si-a ajutat nepotii, copiii..mereu ne dadea cate 50-100 lei, faina, malai, oua, legume etc cand plecam de el, doar sa nu plecam cu mana goala. Si-ar da si viata pentru noi si nu au contat niciodata banii sau altceva si avea o vorba:
Isi misca degetul mic de la mana stanga si spunea: cat timp se misca asta mic, nu aveti de ce sa va faceti griji!
Da-i pace! Bunicul meu tot la 90+ s-a apucat sa culeagă via, a căzut cu scara si si-a rupt un picior in 2 locuri asa ca i-au pus tijă. Când a ajuns acasă a stat in pat pana a început sa mearga cu cârja cât de cât, omul meu a văzut ca nu mai e mobilizat la pat 100% asa ca ce sa faca omul….s-a dus sa taie porcul ca deh, venise iarna. L-a doborât porcul si a ajuns iar la spital. A revenit acasă după o perioadă si cum a dat de primăvară s-a apucat sa șlefuiască poarta și să o sudeze unde trebuia sudată.
Momentan de abia mai sta in picioare dar cand am fost in vara cu copilul meu ca sa-l cunoască, fugea prin curte sa prindă găini ca ii placeau lu’ ăla micu’.
Nu ai ce sa le faci decat sa ii lasi in pace. As vrea sa fiu ca el la batranete.
https://ibb.co/30t8xLL
Daca il aduci la Bucuresti intr-un an de zile ii sapi groapa, lasa-l sa aiba activitate nu sa stea in aerul poluat de aici.
Mai rau ati face. Bunicul meu avea 2 AVC-uri la activ. In curs de 2 ani starea lui general s-a degradat putin dar avea aproape 90 de ani si inca se tinea bine. Matusa mea a insistat sa il ia la ea, pana la urma l a luat dar mai rau a facut. Bunicul meu se enerva des pe motivul ca vrea sa fie la el acasa. Unchiul meu facea misto de el des (mistouri ieftine si fara haz, tin minte cum bunicul meu a plans o data zicand “a ajuns unu ca asta sa faca misto de mine” ). A stat acolo 2-3 saptamani si dupa s-a intors acasa dar se vedea ca nu mai e la fel. Dupa cateva luni a murit.
La aproape 90 de ani ai lui se ocupa de gradina, crestea porumbi, uneori gatea, avea grija de el si de bunica. Tata mereu il certa sa se linisteasca dar el nu putea, pur si simplu munca era activitatea lui. Sunt niste generatii care au fost invatate cu munca si au trecut prin vremuri grele.
Lasa l sa si faca damblaua lui. Nu ar face nimic daca nu i ar face placere.
Da unde vreți sa l relaxați? La Belu?
Pe bunicul tau tocmai activitatea si treburile gospodărești il mai tin in viata, sanatos si departe de dementa. Muta-l in bucuresti si pregateste-te sa l jelesti.
Dacă-l muți la bloc îl condamni la moarte. E imposibil pentru cineva care a crescut în aer liber să se acomodeze la 90 de ani cu viața la apartament.
Asta-l tine in viata, invata de la el.