Lucrez la muzeul local al comunei mele si am primit ca donatie mai multi saci de carti, foarte vechi,vechi, si noi. Intr-una din cartile acelea am gasit o foaie de prin anii 1880, presupunem noi, care vorbeste despre Comertul Romaniei intre 1871-1877. Am publicat aici o poza cu foaia respectiva.

10 comments

  4. Hah. Interesant că Rusia era și atunci destul de irelevantă în comerțul cu noi deși era aproape.

  6. Foarte interesantă descoperire, OP. Mult succes în activitatea ta.

    Observ că aveam un raport de balanță comercială pozitivă, per total și cu diverse mari puteri. Excepție Germania și UK, precum și Rusia care arată un raport echilibrat.

    Aș pune acest fapt pe seama stării țării de atunci. Ne băteam pe ultimul loc, cea mai săracă țară din Europa (dar nu regiune, erau puține țări pe atunci). Însă eram o societate eminamente agrară, cu latifundiari mari ce exportau produsele agricole.

    Anglo-francezii au venit prin finele anilor 1830 și au deschis prima fabrică de conserve (vită) din lume la Brăila, dacă îmi aduc bine aminte. Dunărea era un nod comercial vital, de interes pentru comerțul global (aka al marilor puteri). Noi am fost vasalizați de otomani nu că nu ne-au înfrânt, ci că era mai profitabil, atât politic cât și economic. Grânele țărilor române erau exportate sub prețul pieței pentru hrănirea imperiului otoman (boierii tot făceau profit). Se vede această balanță chiar și în ultimii ani de dependență nominală.

    Încă nu aveam clasă mijlocie care să aibă nevoie de bunuri și nici nu fuseseră multe inventate. Deci îmi imaginez că produsele specializate (industriale, medicale etc. , scumpe) aduceau deficitul în raport cu UK și Germania. Apoi aportul agrar ne ducea pe plus cu toate celelalte. Rusia fiind și ea o țară agrară, mai înapoiată, nu prea aveam ce să schimbăm unul de la celălalt.

Leave a Reply