> **Pescuitul cu sacul cu „rudă”** (prăjină) se practica de primăvara până toamna pe apa Mureșului. Sacul cu „rudă” scurtă este o plasă confecționată din ață de in sau de cânepă, prinsă pe un semicerc de alun și legată de o prăjină bifurcată. Acesta are prăjina de cca. 5 m, iar partea bifurcată a acesteia se leagă direct pe cercul de alun, ceea ce ușurează mânuirea uneltei. Se folosește la pescuitul de pe mal, când apa Mureșului este tulbure și mare. În apele mai mari, pescarii se foloseau de „catalige”, care le permiteau să se deplaseze cu ușurință în albia râului.
>
>
> **Leasa** era folosită pe pâraiele de munte de pe Valea Gurghiului, fiind confecționată din nuiele de răchită. Se așează pe o bâtă suspendată la capete pe două pietroaie, pentru a se putea îndoi la mijloc. Partea lată se fixează la fundul apei, iar de la maluri până la unealtă se face o îngrăditură din pietroaie, apoi din susul apei se aruncă pietre, iar peștii speriați fug în leasă, unde rămân prinși.
>
>
>
> **Pescuitul cu „crâsnicul”** se făcea în apă până la genunchi, ziua, când apa e tulbure, iar când e limpede, seara. Crâsnicul este format dintr-o plasă dreptunghiulară, lungă de 1,40 m, lată de 0,60 m, legată de la cele patru colțuri la capetele celor două arcuri din lemn.
>
> Pescuitul cu leasa și sacul cu „rudă”, în localitățile Orșova, Idicel Sat și Filea, în anii 1963, 1968.
6 comments
> **Pescuitul cu sacul cu „rudă”** (prăjină) se practica de primăvara până toamna pe apa Mureșului. Sacul cu „rudă” scurtă este o plasă confecționată din ață de in sau de cânepă, prinsă pe un semicerc de alun și legată de o prăjină bifurcată. Acesta are prăjina de cca. 5 m, iar partea bifurcată a acesteia se leagă direct pe cercul de alun, ceea ce ușurează mânuirea uneltei. Se folosește la pescuitul de pe mal, când apa Mureșului este tulbure și mare. În apele mai mari, pescarii se foloseau de „catalige”, care le permiteau să se deplaseze cu ușurință în albia râului.
>
>
> **Leasa** era folosită pe pâraiele de munte de pe Valea Gurghiului, fiind confecționată din nuiele de răchită. Se așează pe o bâtă suspendată la capete pe două pietroaie, pentru a se putea îndoi la mijloc. Partea lată se fixează la fundul apei, iar de la maluri până la unealtă se face o îngrăditură din pietroaie, apoi din susul apei se aruncă pietre, iar peștii speriați fug în leasă, unde rămân prinși.
>
>
>
> **Pescuitul cu „crâsnicul”** se făcea în apă până la genunchi, ziua, când apa e tulbure, iar când e limpede, seara. Crâsnicul este format dintr-o plasă dreptunghiulară, lungă de 1,40 m, lată de 0,60 m, legată de la cele patru colțuri la capetele celor două arcuri din lemn.
>
> Pescuitul cu leasa și sacul cu „rudă”, în localitățile Orșova, Idicel Sat și Filea, în anii 1963, 1968.
—
Muzeul Etnografic “[Anton Badea](https://www.muzeulreghin.ro/pescuitul-traditional/)”
Astăzi mai prinzi pietre. Pestii s-au dus.
Mare fan aici al postărilor de genul. Un fel de r/OldSchoolCool românești.
Cum de se îmbrăcau oamenii aia cu alb la muncă fără să ajungă acasă jegoși și murdari de toate cele?
Ah, la noi braconajul este din moși-strămoși. Acum are sens de ce suntem o nație care și-a futut din toate punctele de vedere acvacultura.
E curios ca am gasit poza asta pe r/asacumeramodata si spune ca e din judet Mures, pe raul Mures
https://www.reddit.com/r/AsaCumEramOdata/comments/y20xnj/pescuitul_pe_mureș_la_filea_ms_1963/?utm_source=share&utm_medium=android_app&utm_name=androidcss&utm_term=1&utm_content=share_button