>Dacă la începutul anului Mihai Chirica era implicat în **cinci dosare penale**, o decizie luată ieri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-ar putea scăpa pe edilul de Iaşi de unul dintre acestea. Aceeaşi decizie ar putea fi aplicată în România în mii de cazuri, iar dosare precum „Skoda” sau „Amanta” s-ar închide la primul termen, sau în decurs de câteva luni, şi inculpaţii vor scăpa de condamnare.
Ca procuror sa mai ai chef de muncă…..
Eu o să zic aici o chestie care pare nepopulară, nu îmi face nicio plăcere să o zic, pentru că nu sunt așa un fan al lor, dar cred că trebuie spusă: procurorii nu au greșit cu nimic. De ce zic asta? Pentru că aici e în mod clar o chestiune care a fost lăsată în nelucrare de Parlament. În 2018, prin Decizia 297 a CCR s-a stabilit că e neconstituțional articolul 155 alin. 1 Cod penal care prevedea cum se întrerupe cursul prescripției penale. De la publicare în M.O., curgea termenul pentru Parlament pentru a modifica articolul respectiv. Nemodificarea articolului de către Parlament a creat un vid legislativ pe tema întreruperii prescripției. În mai 2022, CCR a fost sesizat din nou pe articolul 155 și a stabilit că întrucât nu a intervenit o modificare la lege, nu pot exista întreruperi ale cursului prescripției. În general, procurorii în dosarele de corupție sunt sesizați la câțiva ani după producerea faptei, bazându-se foarte mult pe termenul special de prescripție care rezulta prin întreruperea cursului normal al prescripției. ICCJ doar a confirmat că nemodificarea articolului 155 a creat de plin drept o lege penală mai favorabilă pentru toate persoanele care au comis infracțiuni. Deci, vina principală e Parlamentului. O discuție interesantă e dacă acum se poate considera că modificarea articolului prin OUG e constitutională având în vedere referendumul din anii trecuți. Aia e…
3 comments
>Dacă la începutul anului Mihai Chirica era implicat în **cinci dosare penale**, o decizie luată ieri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-ar putea scăpa pe edilul de Iaşi de unul dintre acestea. Aceeaşi decizie ar putea fi aplicată în România în mii de cazuri, iar dosare precum „Skoda” sau „Amanta” s-ar închide la primul termen, sau în decurs de câteva luni, şi inculpaţii vor scăpa de condamnare.
Ca procuror sa mai ai chef de muncă…..
Eu o să zic aici o chestie care pare nepopulară, nu îmi face nicio plăcere să o zic, pentru că nu sunt așa un fan al lor, dar cred că trebuie spusă: procurorii nu au greșit cu nimic. De ce zic asta? Pentru că aici e în mod clar o chestiune care a fost lăsată în nelucrare de Parlament. În 2018, prin Decizia 297 a CCR s-a stabilit că e neconstituțional articolul 155 alin. 1 Cod penal care prevedea cum se întrerupe cursul prescripției penale. De la publicare în M.O., curgea termenul pentru Parlament pentru a modifica articolul respectiv. Nemodificarea articolului de către Parlament a creat un vid legislativ pe tema întreruperii prescripției. În mai 2022, CCR a fost sesizat din nou pe articolul 155 și a stabilit că întrucât nu a intervenit o modificare la lege, nu pot exista întreruperi ale cursului prescripției. În general, procurorii în dosarele de corupție sunt sesizați la câțiva ani după producerea faptei, bazându-se foarte mult pe termenul special de prescripție care rezulta prin întreruperea cursului normal al prescripției. ICCJ doar a confirmat că nemodificarea articolului 155 a creat de plin drept o lege penală mai favorabilă pentru toate persoanele care au comis infracțiuni. Deci, vina principală e Parlamentului. O discuție interesantă e dacă acum se poate considera că modificarea articolului prin OUG e constitutională având în vedere referendumul din anii trecuți. Aia e…