Mărturii din lumea tinerilor dependenți de droguri, trimiși să se vindece în spitale de psihiatrie, la grămadă cu adulți de 60 de ani, cu depresie sau alte boli mintale

12 comments

  4. >”Nu am mai consumat de frica de a nu ajunge din nou la psihiatrie. Eu am rămas cu sechele, acolo e iadul pe pământ. Nu vorbea nimeni cu tine, în afară de pacienți care poate nu erau coerenți. Aveai voie să ieși o singură dată din salon, când mergeai la masă. Aia era viața mea”, își amintește Robert experiența sa.

    Boys, don’t do drugs, okey?

  5. Un articol băşit marca hotnews, cu 10 paragrafe degeaba.
    Generalizand “droguri”, ce droguri, scris de cineva care habar n-are ce sunt alea ??? Ce vrea sa spuna articolul asta e ca nu avem centre in care sa tratam consumatorii de “sărică la tigăiță” din ferentari sau din gara de nord.
    Aia sunt doar un tip de consumatori de niste substante care cu greu se pot numii droguri, sunt defapt otravuri. Nu bagati drogurile in aceiasi categorie.

  6. Multe dependente au o componenta legata de fiziologie pe care, din pacate, nu prea ai cum sa o rezolvi fara act medical. Persoanele trebuie sa fie sub monitorizare atenta si sub un protocol adaptat tipului de substanta. Majoritatea ajung pe la Obregia sau la Socola.

    Dupa ce ai scapat de componenta fiziologica incepe greul. Procesul de recuperare psihologica din contextul care te-a dus la consum este complex si anevoios. Programul Minnesota (12 pasi) este extrem de invechit si cu un grad redus de recuperare dar tot e mai bine decat nimic.

  7. Exista si in Romania centre de tratament, din ce stiu eu toate folosesc programul Minnessota (12 pasi).

    Pentru mine nu a functionat absolut deloc, adictia e o boala, nu folosim pentru diabet acelasi tratament folosit prin anii 1930-1940 cand a aparut AA-ul.

    Daca nu devii abstinent, este vina ta ca nu ai ”lucrat” corect cei 12 pasi.

    Niciodata nu am inteles cum in primul pas trebuie sa recunosti ca nu ai putere si vointa in fata alcoolului/drogului/jocurilor de noroc/ iar la al doilea pas trebuie sa iti predai vointa unei ”puteri spirituale”.

    Pai, nu stabilisem la primul pas ca aceasta vointa nu exista ?

    Nu mi s-a dat niciun raspuns la aceasta intrebare.

    Cand am intrebat ce se intampla daca esti ateu sau agnostic mi s-a spus ca AA-ul nu e un program religios (bullshit) si ca puterea spirituala poate fi si un copac.

    E un capitol in The big book adresat ateilor ( aceasta ”mare carte” cred ca are vreo 100 de pagini, din ce imi aduc aminte ) care spune mai voalat ”lasa, pana la urma o sa crezi”.

    Singurul lucru pozitiv la AA sunt intalnirile, in rest multi fac din AA o alta forma de dependenta.

    Psihoterapia ( sa spunem un minum de 600 de lei pe luna), ajutata si de anumite medicamente (naltrexona-e in jur de 230 de lei pe luna) e din punctul meu de vedere solutia optima.

    E clar ca aceste costuri sunt prohibitive pentru multi dependeti, centrele costa la randul lor bani,

    In spitalele de psihiatrie ar trebui sa se faca doar detox, mai ales pentru cei cu simptome de sevraj periculoase.

    Nu rezolva deloc problema sa inchizi oameni intr-o camera de spital cateva saptamani sau luni daca nu exista o alta boala mintala sau daca persoana nu e un pericol pentru ea sau pentru cei din jur.

    Avand in vedere cat de stigmatizata este adictia la noi, as putea doar sa spun ca intr-un centru privat erau internat si un ”bombardier” de vreo 22 de ani si un profesor universitar in jur de 65.

  9. Am ajuns de doua ori la psihiatrie dupa ce am facut supradoza si am ajuns la ATI. Sincer, mai bine mori sau bagi toata viata decat sa petreci un concediu acolo. De fiecare data am stat mai putin de doua ore da locul ala si-a lasat amprenta pe creierul meu. Saracii oameni de acolo sunt tratati de asistente ca ultimele gunoaie. Niste ingamfate, sunt deranjate de orice gest sau cuvant. Nu conteaza de ce suferi, esti un gunoi ca toti ceilalti.

    ​

    Am tot auzit ca da bre dar la cate vad ele… pai sa se duca sa lucreze in alta parte atunci. Aici e nevoie de trandrete si de grijia INSA este foarte bine sa stai la stat si sa nu faci nimic in afara de a administra haloperidol si lorazepam cand pacientii nu-s “cuminti”. Si mare parte din doctorii de acolo sunt paraleli cu consumul de droguri si te trec pe drogurile lor farmaceutice ca sa fii “safe”. In acelasi timp iti dau shut down din buton si iesi de acolo asemenea unui dovlecel.

    ​

    Tot ce pot sa zic e ca doamne fereste sa ai nevoie de asistenta psihiatrica de specialitate in aceasta tara pentru ca in cel mai fericit caz iesi asa cum ai intrat.

  11. Cand se mai ridica problema clasica a lipsei de educatie din Romania, sa va aduceti aminte de unele comentarii alea acestui post. Lipsa de educatie acasa, la scoala si, desigur, lipsa de empatie, ca doar nu iese puiutul mamii om intelegator cu altii care au probleme, cand interactiunile de acasa se rezumau la certuri si mancat bataie 15 ani.

Leave a Reply