un istoric al propunerilor arhitectilor pentru casa poporului

18 comments
  1. Plecând de la o mențiune făcută de dl. rector al UAUIM, prof. dr. arh. Marian Moiceanu într-un interviu, vom detalia câteva dintre proiectele inițiale pentru Centrul Civic București:
    “Prin anii ’80 au ajuns și la noi ideile curentului Postmodern, la care, cu elan și încredere au aderat imediat arhitecții români. Proiectele inițiale ale: Casei Poporului, Bibliotecii Naționale și Muzeului Național, au fost experimente gândite în acest spirit. Dar experimentele au eșuat, iar deciziile conducătorului iubit au făcut ca proiectele inițiale să fie abandonate.” (https://scriitoriromaniaustria.ro/2020/05/04/gesturile-noastre-artistice-ar-trebui-sa-poarte-obligatoriu-si-o-dimensiune-identitara-marian-moiceanu/)
    Să începem cu propunerile inițiale pentru Casa Republicii/Poporului
    Cea mai originală propunere a fost și prima, din iunie 1977, venită de la colectivul coordonat de Ascanio Damian. Casa Republicii era gândită ca o serie de 4 blocuri de birouri dispuse într-un mod care amintește de Biblioteca Națională a Franței.
    Cea din 6 oct. 1977 a colectivului condus de profesorul Octav Doicescu se remarcă prin legătura subtilă creată printr-o colonadă (o propilee care separă și unește deopotrivă) între ansamblul vechi al mânăstirii Mihai Vodă/Arhivele Naționale și cel nou al Casei. Simetrice cu Mihai Vodă mai observăm două propilei, una în partea stângă a Casei și alta peste drum. Remarcăm stadionul Republica lăsat intact și, de cealaltă parte a Casei, blocul Gioconda.
    Ideea de propilee apare și în proiectul lui Nicolae Vlădescu din feb. 1979 (varianta 1) și C. Săvescu (varianta oct. 1977). Cea din urmă era inspirată de Piața Sfântul Petru, la fel ca piața în curs de construcție din fața Catedralei Mânturirii Neamului.
    Nicolae Porumbescu, oct. 1977 – se remarcă printr-un corp înalt în spatele Casei
    O colonadă apare și în varianta 2 din feb. 1979 (în stil neo-neoromânesc).
    Varianta 3, feb. 1979
    Soluția cu aspect de placă de bază propusă de colectivul A. Petrescu în mai 1978
    Anca Petrescu, iulie 1981 varianta A, prezentată la Neptun
    Anca Petrescu, iulie 1981, varianta B, un proiect cu aer neoromânesc
    Cezar Lăzărescu, iulie 1981
    Cornel Dumitrescu, iulie 1981, var. 4
    Dan Postelnicu, var 6, iulie 1981
    Gabriel Cristea, var. 5, iulie 1981
    După aceste prime proiecte Casa se transformă în Palat și experimentele se transformă în pastișe.
    Proiect pentru Muzeul național de istorie și variantă – fără autor
    Proiect pentru Ministerul Apărării Naționale – fără autor
    Proiecte pentru Biblioteca Centrală de Stat / Biblioteca Națională – nu au fost identificate în albumul consultat la Arhivele Naționale. Online am găsit doar ultimele variante construite, proiectate de colectivul coordonat de Corneliu Dumitrescu, pentru Biblioteca Națională și Casa Radio. Aceasta din urmă pentru că nu a fost modificată, precum Biblioteca, și o putem vedea în forma originară, apropiată de forma Bibliotecii.

    Sursă fotografii
    ANR, SANIC, Colecţia Documente Fotografice, album nr. 222, “Centrul Politico-Administrativ București, studii 1977-1981”

  2. Poza 2 e o combinatie intre o poarta maramureseana si stilul stalinist la care a venit arhitectul preferat al lui Hitler si a mai facut cateva modificari.

  3. 13 are un vibe de Vatican, așa…

    La facultatea de arhitectură se face modelare 3d? Ar fi interesant un proiect de an in care mai mulți studenți sa faca macheta digitala a cate unei variante.

  4. Prima variantă pare o reproducere a Palatului Artelor din Parcul Carol demolat în 1943. În locul lui se află astăzi rahatul cu moț (mausoleul).

Leave a Reply