O scrisoare pentru Mos Craciun din partea unui copil de 11 ani.

F86-BBCA1-3-B3-D-4-FB5-A181-D37-C70-E85-EDE

Cand o sa realizam ca educatia se transforma in smecherie si mistouri si ca e mai important sa fii smardoi la 12 ani decat sa citesti o carte?

Asta imi aduce aminte de unele episoade recente in care pusti de liceu sau gimnaziu agreseaza alti copii cu spray-uri cu piper, cutite sau pistoale cu bile la scoala.

17 comments
  1. > Draga Mosu

    > Ma numesc [redactat] am 11 ani sunt in clasa a V-a. Eu de Mos Craciun imi doresc liniste in sufletul meu eu nu vreau cadou bogati(?).

    >Eu imi doresc ca copii de la scoala sa nu mai rade de mine sa-mi faca in tot felul sau sa mai rade de mama ca este de la casa de copii eu nu vrea sa mai bata mai ales ca rade ca sunt saraca cand ii zic lui mama ce se intampla.

    >Mama plange mai ales ca nu mai vreau sa merg la scoala din cauza asta, eu pe mama mea plange mereu eu o vad mereu eu vreau ca mama mea sa fie mai linistita sa nu mai fie suparata.

    >Va multumesc ca-ati citit aceasta scrisoare (aceasta?) eu asta imi doresc ce am scris. Va imbratisez.

  2. Si din pacate nu e singurul copil agresat si lipsit de o copilarie armonioasa… lipsa de educatie a parintilor transmisa mai departe copiilor denota cat de dobitoc poate fi poporul roman la capitolul parenting. Nu mai incep discursul cu lipsa de valori si ce bine se poate face, ca deja cred ca stim toti cate lipsuri, nedreptati si abuzuri se revarsa asupra oamenilor, copiilor mai ales.

    In alta ordine de idei, probabil o cunosti pe cea care a scris scrisoarea (am inteles ca este fata, insa daca am inteles gresit, iti cer iertare). Fiind doar un omulet anonim de pe net, nu pot decat sa spun ca imi doresc si eu acelasi lucru de la “Mosul” atat pt autor, cat si pentru cei din situatii similare. Sarbatori fericite, sanatate, liniste in suflet si iubire!

    Voi transmite, cand voi avea ocazia, aceste trairi nefericite in orice discutie relevanta pe care o voi avea de acum, macar sa “raise awareness” in fata oamenilor cu care discut.

  3. Ai cunostinte despre acest copil? pot face o donatie de ceva sute de $ daca ai posibilitatea de a schimba din crypto (usdt/busd) si sa ii dai tu mamei/ un moral boost..

  4. Deși imaginea creată mi-a dat un junghi in inimă (de regulă, perioada sărbătorilor de iarnă mă termină mental), ăla nu pare un scris de copil de 11 ani.

    E o exprimare de copil, dar scrisul îmi pare de adult.

  5. Nu stiu daca o sa surprinda pe cineva dar copiii au fost si sunt cei mai rai oameni pe care i-am intalnit in viata mea. Rautati mai nasoale decat la gradinita/generala nu am vazut nici ca adult. Am fost si bully, am fost si bullied, nu dau vina pe copii ci pe parintii lor handicapati.

    Aveam fata in clasa care nu iesea din balena grasa zi de zi, altul care nu iesea din cioara si tigan borat desi era o bomboana de copil, altul ca e orfan, sau ca ta-su e la puscarie, injuraturi adresate unui copil surdo-mut pe la spate, batai d-alea cu muscaturi, picioare in gura, cu tras si rupt parul la fete, flegme in gura, pus si biciuit in genunchi, tras pistol cu bile in mana/picior, mingi de fotbal degajate in moaca, pietre si bulgari cu pietre aruncati in cap, abuzuri sexuale, s.a. am avut inclusiv parinti care au iesit sa bata copii din cele mai cretine motive, vorbesc din proprie experienta.

    La liceu deveneai ultimul retardat sa incepi cu texte gen “batoza” iar daca se lasa cu bataie cel mult niste palme si pumni in cap. In general pe la 14-15 ani, daca nu esti sociopat atunci te mai regleaza soarta, iti mai gasesti alte preocupari, mai dai o laba si te calmezi.
    Inteleg ca sunt si exceptii si ca sunt si abuzuri serioase si in perioada liceului dar vorbesc din proprie experienta aici, copiii mici nesupravegheati pot ajunge niste monstrii tocmai pentru ca nu au un simt al raspunderii dezvoltat si fac rautati gratuite care au efect pe termen indelungat.

  6. Faza cu Moș Crăciun deja o ia pe ulei. A ajuns un fel de zeu pentru copii, căruia îi pot cere orice, cum îi ceri unui zeu, dar consecințele sunt mult mai groaznice. Măcar la zeul clasic îi ceri, nu îți dă, sau îți dă, sau crezi că îți dă, tot ești mulțumit, sau zici că nu meriți, mai speri, că nu e limitat în timp. Dar în cazul Moșului e vorba de copii și de o singură zi din an. Acolo nu merge cu ”poate, dacă, parcă”, ai fost cuminte sau nu și gata. Ceri ceva și părinții nu vor, nu au, sau nu îi ai, GATA, ești RĂU!

    Dacă asta nu e abuz psihic asupra unor minți vulnerabile, nu știu ce este.

  7. Mai trist e ca dobitocii aia mici de o terorizeaza pe asta mica sunt copia gunoaielor genetice care le sunt parinti, mai RAU de atat este ca parintii ii sustin in a fi niste nenorociti ca daca nu le-ar tine parintii spatele n-ar avea fraierii tupeu, astia sunt copii de bombardieri toti.

    Acum poate intelegeti de ce unii parinti o iau razna si merg de ii bat cu ranga pe colegii care le terorizeaza copii – PENTRU CA MERITA.

  8. Nu prea ai ce face sincer… nu e ceva specific romanesc. Copiii sunt ca animalele, ataca imediat cum simt slabiciune. Si degeaba zici ca ii educi ca nu lipsa de educatie e problema. Ci faptul ca nu au empatia dezvoltata. Tin minte ca aveam si eu un coleg mai slab la invatatura si mai gras, si desi deseori imi parea rau pentru el, tot ma alaturam grupului de bully cand se facea bullying in grup. Si chiar aveam o copilarie fericita si o duceam destul de bine, deci nu era pentru a compensa pentru ceva. Iar o data cand l-am vazut plangand si le-am sugerat unor prieteni ca poate n-ar trebui sa ne luam asa de el, au inceput sa imi ia temperatura la misto si sa zica “te-ai fi infectat de la el”.

  9. Dincolo de cat de scrisa de un copil sau nu e scrisoarea asta de aici, multi copii din medii sarace traiesc drame reale, sub ochii adultilor din jur, carora nu le pasa sau nu pot sa ajute, fiindca la noi in tara, asistenta sociala exista doar cu numele si asistentii sociali, acolo unde sunt oameni calificati pe posturi, sunt pusi sa faca primarului cafeaua in loc sa faca ceva util pentru copiii vulnerabili… O fetita de 10 ani ceruse, printr-un program, o carte cu povesti cu printese. Cand am ajuns cu cartile peste vreo 2 luni, am aflat ca fusese maritata si nu mai venea la scoala. Un copilas cerea de la Mos Craciun o banana. O pustoaica de 12 ani ceruse o carte sa o invete pe mama ei sa citeasca…fast forward 2 ani si locuieste cu un tip de 50+, satula de bataile de acasa (pe cei de la protectia copilului ii doare-n bascheti si oricum in sistem ar fi cel putin la fel de nasol pt ea). Doua surioare mai mici de-ale ei au stat in spital un an cu TBC, apoi s-au intors acasa si au inceput iar sa scuipe sange, ca parintii nu stateau sa le dea pastilele… Copii orfani, crescuti de frati mai mari, copii cu parinti plecati in afara, lasati in plata Domnului, copii umiliti sistematic de cadre didactice rele si/sau rasiste si de colegi pana se lasa de scoala, copii care nu au ce pune in picioare iarna sa ajunga la scoala, care n-au nici macar un creion cu care sa scrie si li se face mila invatatoarelor si le iau ele un caiet si un creion…Sunt povesti care-ti fac pielea de gaina si toate sunt la o aruncatura de bat de orasele mari. Si copiii care cresc in saracie, violenta si trauma vor perpetua, in majoritate, ciclul saraciei, violentei si traumei daca nu intervine ceva in viata lor care sa-i ajute…

  10. Mi se rupe inima sincer pentru copiii aceștia, este foarte trist ce se întâmplă… si de mine radeau niste bully la un moment dat, oarecum tot pe tema cu saracia, majoritatea pare ca s-au maturizat la un moment dat… Sper sa fie totul ok in final 🙁 ..

  11. Bai am zis sa nu mai pun la suflet tot ce li se intampla altora, sa fiu mai cinic, dar tot m-a pus pe ganduri si m-a impresionat scrisoarea cu toate greselile de gramatica.

    E doar un copil care nu mai vrea sa fie agresat de cei care ar trebuie sa-i fie colegi/prieteni, si s-o ajute cat de cat avand in vedere situatia ei.

    Asa cum a spus si op se pare ca devine tot mai important sa fii mistocar si smardoi inca de la 11 ani, mai important si decat de a fi bun, de a avea compasiune, intelegere.

    Sincer chiar imi pare rau pentru copila aceasta si mai ales de faptul ca cei care ar putea s-o ajute, de exemplu profesorii nu vad sau se fac ca nu vad cei-i fac ceilalti *copii.*

  12. Dacă nu sunt educați acasă și la școală permanent să fie empatici, să ajute dacă pot, să nu se ia de cei mai necăjiți ca ei, copiii sunt mai răi decât animalele. O fi pe bune scrisoarea, n-o fi, dar cu amândoi părinții învățători la țară în Moldova am văzut de-a lungul anilor situații exact ca asta, și mai rele. Oamenii ăia sunt complet invizibili aici, la oraș.

    Ultima dată când am verificat eu, SOS Satele Copiilor și ONG-ul lui Valeriu Nicolae (am uitat cum se cheamă) chiar făceau treabă pe zona asta. Zic și eu. Vine Crăciunul. Dacă v-a impresionat postarea asta, poate vă lipsiți de niște pachete de țigări sau bere craft sau pe ce mai dați voi banii.

    Sau mergeți pe varianta cu bătrâni. E adevărat și că de Crăciun toată lumea se gândește la copii, aproape nimeni la bătrâni. E mai puțin glam, și ei nu scriu lui Moș Crăciun.

    Da, știu că nu despre asta era vorba în postare și am deraiat. Mno.

Leave a Reply