> Puțini bușteni sunt la fel când ajung la poarta fabricii. Pleacă din pădure cu o lungime, dar sunt scurtați, din pix, la întreprinderea care-i transformă în cherestea.
> Dar cioturile contează. Diferențele dispar din acte. La un singur buștean, poate fi doar o eroare. Când sunt sute de mii, devine o afacere.
> Să-i spunem „metoda cioturilor”.
> Este și una dintre cauzele majore care au făcut ca jumătate din lemnul tăiat din pădurile noastre să dispară din evidențele oficiale.
> Corporația. Schema a fost aplicată ani la rând și de corporația Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din țară.
> Iar metoda e simplă, susțin furnizorii săi.
> Ai un buștean de 4 metri și 5 centimetri lungime? Primești banii doar pentru 3 metri. Astfel se evaporă peste un metru de lemn pe drumul pe care îl face camionul din pădure și până-n curtea fabricii.
> „Eu nu știu vreun camion să îi fi fost verificat lungimea lemnelor. Niciodată!”
> Anii și banii. Metoda apare negru pe alb și în contractele dintre corporație și furnizori. A generat de-a lungul anilor cantități suplimentare de lemn în valoare de milioane de euro. Pierderile sunt contabilizate atât de furnizori, cât și de stat – care nu mai taxează tranzacțiile la valoarea lor reală.
> Alte reguli. Directivele europene au forțat autoritățile noastre să monitorizeze mai atent ce se întâmplă cu lemnul tăiat din păduri.
> Au urmat mai multe decizii guvernamentale în ultimii ani.
> Cea mai recentă a fost chiar în primăvară și a schimbat regulile jocului. Guvernul a hotărât atunci ca toți buștenii să fie măsurați și înregistrați la dimensiunea lor reală înainte să fie încărcați în camioane.
> Măsura a generat tensiuni în birourile corporației.
1 comment
> Puțini bușteni sunt la fel când ajung la poarta fabricii. Pleacă din pădure cu o lungime, dar sunt scurtați, din pix, la întreprinderea care-i transformă în cherestea.
> Dar cioturile contează. Diferențele dispar din acte. La un singur buștean, poate fi doar o eroare. Când sunt sute de mii, devine o afacere.
> Să-i spunem „metoda cioturilor”.
> Este și una dintre cauzele majore care au făcut ca jumătate din lemnul tăiat din pădurile noastre să dispară din evidențele oficiale.
> Corporația. Schema a fost aplicată ani la rând și de corporația Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din țară.
> Iar metoda e simplă, susțin furnizorii săi.
> Ai un buștean de 4 metri și 5 centimetri lungime? Primești banii doar pentru 3 metri. Astfel se evaporă peste un metru de lemn pe drumul pe care îl face camionul din pădure și până-n curtea fabricii.
> „Eu nu știu vreun camion să îi fi fost verificat lungimea lemnelor. Niciodată!”
> Anii și banii. Metoda apare negru pe alb și în contractele dintre corporație și furnizori. A generat de-a lungul anilor cantități suplimentare de lemn în valoare de milioane de euro. Pierderile sunt contabilizate atât de furnizori, cât și de stat – care nu mai taxează tranzacțiile la valoarea lor reală.
> Alte reguli. Directivele europene au forțat autoritățile noastre să monitorizeze mai atent ce se întâmplă cu lemnul tăiat din păduri.
> Au urmat mai multe decizii guvernamentale în ultimii ani.
> Cea mai recentă a fost chiar în primăvară și a schimbat regulile jocului. Guvernul a hotărât atunci ca toți buștenii să fie măsurați și înregistrați la dimensiunea lor reală înainte să fie încărcați în camioane.
> Măsura a generat tensiuni în birourile corporației.
> Dar și probe noi. […]