“Fotograful satelor” Sorin Onişor prezintă la New York magia iernilor din Maramureş, aici sunt doar câteva din fotografiile lui

20 comments
  1. Onisor are o tendinta sa supraediteze cadrele, sa bage prea multa saturatie si sa traga de sharpness si dynamic range pana nu mai poate.

    Personal nu imi place modul asta de edit.

    Se observa si aici in poza 6, poza 8 nu e naturala direct pt ca nu era nicio lumina pe caruta si e facuta cu brush de expunere.

    Majoritatea de aici sunt ok, totusi.

  2. Pozele sunt foarte frumoase dar sunt mult prea editate, ajung sa para imagini de wallpaper.

    In unele imagini nici nu imi dau seama daca chiar e ceata sau daca e adaugata ulterior.

  3. Imi plac mai mult pozele lui Jeno Major, mai de la nivelul ochiului. Sunt frumoase si astea, dar kitchoase pentru gustul meu. Drona si editare multa.
    Diferenta e ca un fotograf de la nivelul solului are o fereastra mica de timp sa prinda apusul perfect. Cel cu drona, daca nu l-a prins, inalta drona la 50 de metri si prinde iar apusul, nu trebuie sa astepte o noua zi.

  4. Magia vine tot de la sat, tot de la păduri, tot de la animale, tot de la Biserici, tot de la viața simplă.

  5. Editate , needitate sunt excelente . Reprezinta momente din / de viata .Sa prinzi trenul langa casuta . O data vezi casuta si a doua oara vii sa faci poza . Astepti sa vina trenul . Exact ca un lunetist . Nu cred ca a stat la un birou si a copiat casuta , trenul , peisajul ….. Pentru mine a schimba niste culori nu este editare , chiar daca se vor gasi unii sa explice …..

Leave a Reply