> *în anumite zone de pe străzile Lipscani, Smârdan și Gabroveni au fost dezvelite porțiuni mai solide ale „podurilor” de lemn…*
>
>*… în dreptul Hanului Greci de pe Lipscani, strada de lemn a fost dezvelită pe toată lungimea hanului. Din punct de vedre constructiv s-a observat că aceasta era amenajată într-un strat de pământ negru lutos (datorat apelor pluviale și menajere scurse), peste care erau puse bârne lungi, așezate conform axului străzii. Peste acestea erau fixate scânduri puse perpendicular pe axul străzii. În unele porțiuni au fost observate chiar mai multe nivele de refacere a structurii străzii …*
> *Scândurile erau fixate prin cuie din lemn, cu diametrul de cca. 3 cm. Pe marginea podirii, în unele locuri, au fost observați pari. Suprapunerea pe mai multe nivele de podire a străzii, separate de straturi de pământ negru lutos, reprezintă nivele de refacere a „carosabilului” și dovedesc o îndelungată folosire a acestei străzi.*
>
Lemnul din anii 1500 pare mai rezistent ca betonul turnat de primarii de după revoluție.
Se văd și cojile de semințe scuipate de Mărgelatu
Se numeau poduri 🙂
Se pare ca pe vremuri constructorii erau mai profesionisti si mai priceputi, e totusi fantastic ca a rezistat atatia ani lemnul in pamant.
Sa ia si constructorii de autostrazi din Romania exemplu de la cei care au construit aceste drumuri.
A, a… am vazut scari din astea de lemn prin centrul vechi si cand se “reabilita” pavajul…
Se pare ca nu am evoluat prea mult…
Fotografiile sunt de prin 2008-2010 când Oprescu renova Centrul Vechi.
Din ce îmi amintesc dintr-un articol de la vremea respectivă, stratul de pământ negru avea această culoare datorită cenușii rămase după câteva incendii care au distrus Centrul Vechi.
mi se pare ireal cum toate natiile care tin la mostenirile lor culturale se zbat efectiv sa aduca piatra cubica sa intretina drumurile vechi de 500-1000 de ani facute din pietre, si pe ai nostrii ii doare efectiv in pl, toarna bitum peste, scot piatra cubica si o vand tarilor precum Cehia, Italia, Franta, ca de ce sa ne pastram noi esenta? lasa sa le dam lor sa-si refaca ei centrele istorice…
Lasa-i pe oameni fara cultura, si vor fi precum niste vaze goale gata de umplut cu orice cacat promovat de media….
Calea Victoriei,pt.că e mai cunoscută,se numea Podul Mogoţoaiei,pt.că era “podită” cu buşteni fasonaţi.
Asta ar fi trebuit să fie centrul istoric, nu ce-i acum. Atracții turistice, să refacă odată Curtea, poate chiar și “poduri” din astea reconstituite. Atracții interactive, locuri unde poți experimenta mai mult decât mâncare fadă și bere caldă în zgomot infernal.
După pandemie au explodat striptisurile, e Centrul Gonoreei. Nu-s vreun pudic, să fie și o (una) casă de toleranță vestită, dar nu doar trafic de persoane pentru străini.
Coney Island de Romania
Erau poduri de lemn . Fiindca scurgerea era in strada , au ales sa faca podete in zonele in care baltea apa , existau colmatari in zonele de scurgere , micul Paris poate imita anumite zone din Paris ….. Istoria nu e ceva adevarat ,ci depinde de cine o scrie. Poate era o modalitate prin care se dadeau la o parte ( podetele ) si se curata….
Oare au descoperit si osemnitele celor care faceau trotuarul ?
14 comments
> *în anumite zone de pe străzile Lipscani, Smârdan și Gabroveni au fost dezvelite porțiuni mai solide ale „podurilor” de lemn…*
>
>*… în dreptul Hanului Greci de pe Lipscani, strada de lemn a fost dezvelită pe toată lungimea hanului. Din punct de vedre constructiv s-a observat că aceasta era amenajată într-un strat de pământ negru lutos (datorat apelor pluviale și menajere scurse), peste care erau puse bârne lungi, așezate conform axului străzii. Peste acestea erau fixate scânduri puse perpendicular pe axul străzii. În unele porțiuni au fost observate chiar mai multe nivele de refacere a structurii străzii …*
> *Scândurile erau fixate prin cuie din lemn, cu diametrul de cca. 3 cm. Pe marginea podirii, în unele locuri, au fost observați pari. Suprapunerea pe mai multe nivele de podire a străzii, separate de straturi de pământ negru lutos, reprezintă nivele de refacere a „carosabilului” și dovedesc o îndelungată folosire a acestei străzi.*
>
===
Citind [articolul](https://www.profit.ro/stiri/social/foto-strazi-de-lemn-din-vechiul-bucuresti-descoperite-in-centrul-istoric-20978552?fbclid=IwAR0HSk2kTBVBkx1-H6ADAftc52qucUQ0odv_mc4borqLxyFf9D1L9_v0rGA), mi-am adus aminte de-o descriere [a Bucureştiului](https://i.imgur.com/pd9fNVD.jpg) într-o carte aparută in sec XIX. Pentru cine are timp să răscă, cartea [se găseşte aici.](https://www.loc.gov/resource/gdcmassbookdig.europepastpresen00unge/?sp=15&st=image&r=-0.761,0.268,2.522,0.937,0)
Lemnul din anii 1500 pare mai rezistent ca betonul turnat de primarii de după revoluție.
Se văd și cojile de semințe scuipate de Mărgelatu
Se numeau poduri 🙂
Se pare ca pe vremuri constructorii erau mai profesionisti si mai priceputi, e totusi fantastic ca a rezistat atatia ani lemnul in pamant.
Sa ia si constructorii de autostrazi din Romania exemplu de la cei care au construit aceste drumuri.
A, a… am vazut scari din astea de lemn prin centrul vechi si cand se “reabilita” pavajul…
Se pare ca nu am evoluat prea mult…
Fotografiile sunt de prin 2008-2010 când Oprescu renova Centrul Vechi.
Din ce îmi amintesc dintr-un articol de la vremea respectivă, stratul de pământ negru avea această culoare datorită cenușii rămase după câteva incendii care au distrus Centrul Vechi.
mi se pare ireal cum toate natiile care tin la mostenirile lor culturale se zbat efectiv sa aduca piatra cubica sa intretina drumurile vechi de 500-1000 de ani facute din pietre, si pe ai nostrii ii doare efectiv in pl, toarna bitum peste, scot piatra cubica si o vand tarilor precum Cehia, Italia, Franta, ca de ce sa ne pastram noi esenta? lasa sa le dam lor sa-si refaca ei centrele istorice…
Lasa-i pe oameni fara cultura, si vor fi precum niste vaze goale gata de umplut cu orice cacat promovat de media….
In Iași in 2015 a fost descoperit ceva asemănător pe fosta strada Ulita Veche [link](https://www.facebook.com/photo?fbid=10207168590907117&set=pcb.10207168591867141)
Calea Victoriei,pt.că e mai cunoscută,se numea Podul Mogoţoaiei,pt.că era “podită” cu buşteni fasonaţi.
Asta ar fi trebuit să fie centrul istoric, nu ce-i acum. Atracții turistice, să refacă odată Curtea, poate chiar și “poduri” din astea reconstituite. Atracții interactive, locuri unde poți experimenta mai mult decât mâncare fadă și bere caldă în zgomot infernal.
După pandemie au explodat striptisurile, e Centrul Gonoreei. Nu-s vreun pudic, să fie și o (una) casă de toleranță vestită, dar nu doar trafic de persoane pentru străini.
Coney Island de Romania
Erau poduri de lemn . Fiindca scurgerea era in strada , au ales sa faca podete in zonele in care baltea apa , existau colmatari in zonele de scurgere , micul Paris poate imita anumite zone din Paris ….. Istoria nu e ceva adevarat ,ci depinde de cine o scrie. Poate era o modalitate prin care se dadeau la o parte ( podetele ) si se curata….
Oare au descoperit si osemnitele celor care faceau trotuarul ?