Problemele tinerilor români care vor să se angajeze: stres, salarii mici și oportunități reduse. „Sistemul de educație nu te învață cum funcționează piața muncii și se bazează pe perspectiva patronilor
Problemele tinerilor români care vor să se angajeze: stres, salarii mici și oportunități reduse. „Sistemul de educație nu te învață cum funcționează piața muncii și se bazează pe perspectiva patronilor
1 comment
>„Tinerii, nepregătiți pentru piața muncii, dar și nemulțumiți de condiții”
>„Unul din patru tineri nici nu învață, nici nu muncește”
>„Tinerii români vor să devină influenceri pentru că li se pare că banii vin ușor”
> Sunt doar trei titluri de presă mainstream de care te lovești când cauți pe Google articole despre tineri și relația lor cu piața muncii. În sprijinul afirmațiilor aproape acuzatoare din titluri sunt citați întotdeauna „specialiști”. Unul dintre ei este CEO-ul unei celebre platforme de recrutare. În alt articol sunt citate date ale Institutului Național de Statistică (INS), interpretate apoi de „experți HR” și angajatori din diverse domenii.
[…]
> Un studiu recent, realizat la inițiativa Asociației Politeia, încearcă să răspundă la câteva dintre aceste dileme. Pe scurt, concluziile sunt simple și cumva intuitive: tinerii vor salarii decente, siguranță socială, mai multe oportunități și mai puțin stres.
> Sebastian Țoc: Am vrut să facem o radiografie generală despre cât de mult își cunosc tinerii drepturile la locul de muncă. Nu e vorba doar de tineri care sunt angajați în acest moment. E foarte greu să faci un eșantion reprezentativ pe tineri care muncesc, pentru că nu avem toate datele referitoare la populație.
[…]
> Ar trebui să existe posibilitatea să obții din REVISAL (Registrul General de Evidență a Salariaților) toată populația care e înscrisă acolo, dar e complicat, așa că am decis să luăm grupa de vârstă 16-34 de ani și am vorbit telefonic cu tineri care au avut experiență de muncă. Majoritatea au avut cel puțin un job. Cam trei sferturi dintre cei intervievați lucrează în prezent.
> Și ce așteptări au ei de la piața muncii?
> Au așteptări și dorințe similare cu ale tinerilor din alte state. Stresul este invocat ca problemă principală, așadar e clar că își doresc un mediu de lucru mai puțin stresant.
> Cum diferă factorii de stres, de la un domeniu la altul?
> Am încercat mai degrabă să vedem dacă diferă aceste probleme în funcție de nivelul de școlarizare, venit, mediu de rezidență și vârstă. Și nu sunt diferențe foarte mari. În general, nemulțumirea crește odată cu vârsta. Cu cât dobândești mai multă experiență, cu atât începi să devii mai nemulțumit.
> De ce?
> La început de carieră probabil că acceptă într-o mai mare măsură locurile de muncă așa cum sunt ele și se plâng mai puțin. Pe măsură ce trece timpul, încep să vadă și problemele. Sigur, au fost menționate mai multe probleme, cele specificate de mine au fost menționate într-o mai mare măsură. Au experimentat inclusiv tot felul de încălcări ale drepturilor: că nu li s-a oferit concediu, într-o mai mică măsură au fost menționate și cazuri de discriminare, bullying etc.
> Care sunt principalele obstacole pe care le întâmpină un tânăr când intră pe piața muncii?
> O primă provocare e legată de polarizarea foarte mare în ceea ce privește veniturile. Avem o țară în care inegalitatea de venituri e în general mare, cea salarială la fel. Polarizarea vine și din faptul că avem un procent destul de ridicat de contracte pe salariul minim pe economie.
> Când vine vorba de ecuația asta a inegalității, cât de mult contează zona în care locuiești?
> Cumva, oportunitățile depind foarte mult de asta. București să zicem că are un salariu mediu net ceva mai mare, depășește 5.000 de lei. Iar în Ilfov este peste 4.000. Și, în general, în orașele mari sunt salarii mai bune.
> Apar situații în care fie tinerii își iau și al doilea serviciu, ca să-și suplimenteze veniturile, fie situații în care aleg să nu lucreze în economia formală, mai ales în mediul rural.
[…]
> În București sau în Cluj-Napoca, cu excepția unor sectoare precum IT-ul, e foarte mică șansa să intri fără experiență pe un salariu mai mare decât cel mediu pe economie, chiar dacă ai abilități destul de rare. Teoretic, faptul că știi două limbi străine ar trebui să fie un avantaj important pe piața muncii, dar în principiu salariile de început sunt sub cel mediu, undeva pe la 2.000-3.000 de lei.
[…]
> E și o problemă a sistemului educațional din România, care nu te învață cum funcționează în general piața muncii și cum funcționează sistemele sociale într-o democrație. Mă refer la sisteme de asigurări sociale, pensii sau sănătate. Am observat că tinerii se raportează foarte individualist la chestia asta. Spun „a, nu mă afectează” sau că „oricum nu ajung la pensie, mai vedem noi ce se întâmplă până acolo”.
> Avem în continuare un sistem de învățământ care se laudă cu realizările câtorva olimpici, dar nivelul mediu de competențe este foarte scăzut.
> La nivelul învățământului universitar, calitatea este și ea în scădere, iar sistemul Bologna de 3 ani nu-ți permite să specializezi tinerii. Rămân cu niște competențe destul de generale, poate și prea teoretice. Nu e neapărat greșit să gândești teoretic, dar ideea este să aplici gândirea teoretică în situații din viața reală. Consecința este că nu avem foarte multe locuri de muncă high-skilled. Companiile vin pentru forță de muncă educată, dar nu extrem de specializată. Asta se traduce prin salarii mai mici și activități mai puțin productive în termeni economici.
[…]
> Cât de frecvente sunt contractele pe perioadă determinată?
> O treime din participanți au spus că au trecut prin situația asta, de contract temporar, chiar dacă în prezent au contract pe perioadă nedeterminată. În general așa își încep carierele. E o practică destul de frecventă în customer support și descurajează din start orice formă de a-ți spune nemulțumirile, inclusiv într-o formă colectivă, pentru că nu știi dacă vei mai avea locul de muncă.
[…]
>Studiile conțin și propuneri concrete de politici publice?
> În general, recomandarea noastră a fost ca politicile de acces pe piața muncii pentru tineri să înceapă cu sistemul educațional, în cadrul căruia să-i sprijini într-o mai mare măsură. Desigur, poți gândi integrat, inclusiv într-o logică de politici sociale, pentru că multe dintre problemele de care se lovesc în școală vin de la faptul că provin din familii dezavantajate.
[…]
[Studiu: Tinerii din România, interesați de salariu dar și de siguranță socială, îngrijorați de stres și perspective economice](https://politeia.ro/studiu-tinerii-din-romania-interesati-de-salariu-dar-si-de-siguranta-sociala-ingrijorati-de-stres-si-perspective-economice/?fbclid=IwAR1TmfZv7r5omkl1aWhDous0_O-aHO5n9psEnIH9R3W0xZ52sV__UqrFp2s)