Cum ar fi daca in loc de ce cele 42 de judete am avea 11 regiuni administrative? Am creat un model, spuneti-mi cum ati imbunatatii modelul propus de mine si daca e o idee buna! Am locuit in Austria unde aveam in loc de judete mici 9 regiuni admintrative si de acolo m-am inspirat sa creez acest model

31 comments

  1. Avantajul ar fi că avea mai puțini consilieri și angajati, teoretic.

    Probabil zonele sărace vor fi mai sărace, acum se mai asfaltează o stradă în comuna înainte de alegeri, dacă se comasează primăriile …

  2. Resedintele regiuniilor administrative ar fii : Bucuresti , Braila , Constanta , Ploiesti , Craiova , Timisoara , Baia Mare , Cluj-Napoca , Brasov , Iasi si Galati respectiv

  3. N-ar aduce mari imbunatatiri, important e ce se va face la nivelurile mai de jos. Daca vrem sa facem o tara bogata accentul ar trebui sa cada pe dezvoltarea oraselor mari, adica ar trebui create zone metropolitane cu puteri reale (astea ar trebui sa fie cele mai importante in sistemul administrativ) + comasate cat mai tare comunele.

  6. Deu le-aș grupa câte două,dar așezate altfel. câte patru pare excesiv.

    De exemplu:

    Suceava-Botosani
    Neamț-Iași
    Bacău-vaslui
    Brăila-galați
    constanța-tulcea
    Ialomita-călarasi

    Și tot așa

  7. dar tu nu te gandesti si la consilierii aia care o sa isi piarda locurile de munca? unii au chiar si copii! /s

    lasand gluma la o parte, eu venind din Gorj, nu pricep de ce exista judetul asta, la fel si de Mehedinti, nu pricep ce trebuie atata administratie cand nu stiu daca in judetele noastre se strang vreo 500k oameni

    cea mai ciudata chestie e totusi (acum fiind in Timisoara) ca in loc sa faca un aeroport de doamne ajuta; si Aradu si Timisoara au reusit sa faca 2 mai mici de cacao; cred ca la nici 45 de minute unul de altul

  8. Ai 1.3 milioane de oameni care ti-ar sari in cap pentru asa ceva si pe langa asta ar strange cu dintii de fiecare post existent la nivel administrativ. Si din aceasta discutie vor iesi guvernantii actuali cu tot felul de promisiuni in legatura cu inghetarea posturilor si a structurii administrative pentru a-si solidifica electoratul.

    Ca popor noi suntem foarte uniti in sistemul bugetar si in cel ilegal. De multe ori din pacate cele doua se intrepatrund.

    Singura reforma administriva care ar avea ceva tractiune ar fi pe calea normele venite de la UE. Dar si aici avem un exemplu (pensiile speciale) in care, in mod halucinant, guvernantii actuali incearca sa “fraiereasca” CE si UE in legatura cu conditiile si normele scrise chiar de ei in planul PNRR.

  11. Care austria, aia de 3-4 ori mai mica ca suprafata decat Romania si cu 8m locuitori? Judetele lor nu sunt cu mult mai mari ca ale noastre.

  15. Probabil ar fi inca un layer de coruptie si birocratie.
    Eu cred ca daca ar fi planuit un astfel de sistem, ar avea grija sa ramana si conducerile de la nivel judetean, pt ca baroni.
    Deci practic mai adaugi un nivel de cumetrie, cross-judetean.

  18. Doar impartirea si atat, e o idee foarte proasta.

    Eu locuiesc in partea de sud a judetului Dambovita, la aproximativ 50km de capitala judetului, Targoviste. Orice treaba am cu statul, trebuie sa merg la Targoviste, 50km dus, 50km intors.

    Mi-ar fi mult mult mai lejer sa merg la capitala judetului Ilfov sau Prahova sau chiar si Bucuresti.

    Daca dupa aceasta noua redistribuire, trebuie sa merg si mai mult pentru a rezolva probleme cu statul, e o prostie.

    Intai de toate trebuie digitalizat totul pe cat posibil, trebuie modalitati noi de lucru ale institutiilor publice. Abia apoi, o astfel de redistribuire ar avea sens.

  22. Nu putem avea regiuni “în loc” de județe fiindcă acestea sunt două elemente disticte, ce deseori coexistă în multe țări europene. Comparăm mere cu pere, sau mai degrabă ‘mărul’ fruct cu ‘mărul’ copac în care cresc fructele.

    Echivalentul județelor românești în Austria sunt [districtele (Bezirke)](https://en.wikipedia.org/wiki/Districts_of_Austria) ca element intermediar între regiuni și orașe/comune. Și în general țările europene au cel puțin o structură administrativă intermediară între nivelul de regiune și nivelul orașelor și comunelor. Ceea ce s-a propus prin 2010 și ce mai revine acum ca temă, regiuni de 2-4 milioane de oameni fără județe doar cu comune și orașe, este o absurditate geografică.

  24. Cea mai logică împărțire este cea pe regiuni istorice. Ar trebui să ne ferim de împărțirile comuniste ce dădeau bucăți dintr-o regiune altei regiuni, vezi cazul județului Mehedinți, al Mureșului etc. Treaba asta se făcea intenționat, pentru dezbinare și fărâmarea identității locale.

  26. Nu aveam deja o repartiție formală ? Maramureș, Crișana, Banat, Transilvania, Oltenia, Muntenia, Banat, Dobrogea, Bucovina, Dobrogea.

    Știu că nu e egală repartiția.

    Cred că arădenii ar fi mai fericiți că nu sunt în regiune cu bihorenii și ungurii sunt toți laolaltă.

  27. Regionalizarea ar distruge România. Deja investițiile masive din Ardeal au lăsat cu ochii în soare celelalte regiuni, mai ales Moldova. Poziția geografica si infrastructura mai buna din vestul tarii atrag majoritatea investițiilor străine. Oare ce va fi, când tot ceea ce se întâmplă intr- o anumita zona nu va mai trece prin administrația centrala? Regiunea respectiva ar evolua f mult. Numai ca aceasta evoluție va fi dăunătoare ptr România ca națiune. Deja, nu mai suntem. Ardelenii ii urăsc pe cei din sud. Cei din sud ii urăsc pe moldoveni, bănățenii pe olteni și tot asa. Bye , bye Romania. Nu sunt naționalist dar nici nu vreau sa trec în diversele viitoare regiuni cu pasaportul

  28. Voi nu sunteti in stare sa administrati un amărât de judet, darmite o regiune! Sau v-ati facut calculele si ati iesi mai bine cascaval, nebunaticilor! 😅

  29. Ca si constantean ma bucur ca am ramas doar cu Tulcea. Stiu ca sa organizat odata un referendum la Constanta pentru reorganizare administrativ teritoriala si multa lumea sa dus sa voteze nu din start ca Galati urma sa fie resedinta teritoriala :))

  30. E foarte bună împărțeala, dar aș mai adăuga cinci regiuni bazate pe realitățile metropolitane, pe modelul regiunii București și a orașelor-land din Germania:

    * regiunea metropolitană Galați-Brăila. Cele 2 orașe și cam 15-20 km din comunele din jurul lor din fostele lor județe

    * regiunea metropolitană Brașov. Mărginit de linia de județ de la Piatra Craiului până la Predeal în sud, Săcele-Zizin-Teliu la Est (ce mai rămâne din județ în est și Întorsura Buzăului din Covasna revin fostului județ Buzău), râul Olt la nord și linia Poiana Mărului-Codlea Feldioara la Vest

    * regiunea metropolitană Cluj, cu axa Gilău-Apahida și triunghiul Baciu-Chinteni-Feleacu

    * regiunea metropolitană Iași, cu tot ce în raza a 20 de km

    * regiunea metropolitană Timișoara, cu tot ce în raza a 10-15 km

    În felul ăsta se pot lua decizii de dezvoltare mult mai eficiente administrativ și economic

Leave a Reply