
Trăim într-o dictatură a angajaţilor: S-a ajuns ca antreprenorii/patronii să fie conduşi de angajaţi şi asta e groaznic pentru business.

Trăim într-o dictatură a angajaţilor: S-a ajuns ca antreprenorii/patronii să fie conduşi de angajaţi şi asta e groaznic pentru business.
26 comments
Bravo bai, “conducatorilor”, ati ajuns in plm … niste conducatori. Acum mariti salariile.
Normal ca se contrazice singur pana la final :
>Din ce în ce mai mulţi angajaţi nu vor să-şi asume responsabilităţi în cadrul companiilor, nu vor să fie şefi, nu vor să conducă alţi oameni, preferând să rupă uşa când se termină programul.
Ai dracu angajati vor sa plece cand se termina programul
Oh nu, angajati care isi cunosc drepturile!
Unde se va ajunge, la tari civilizate care au sindicate si angajatii au un cuvant si mai greu de spus in companii!?
Unde sunt patronii care zic: ” daca pleci mai am 100 ca tine la poarta care abia asteapta sa iti ia locul” ? Hopa sunt fortati de circumstante sa nu mai trateze omenii precum niste sclavi, sa nu mai aibe aere de superioritate
Zici Cristian Hostiuc si tragi apa. Chiar nu stiu daca mai merita comentat ceva la articolele lui.
Patronii se prefac ca platesc, si angajatii se prefac ca lucreaza.
Facea articole decente Hostiuc la un moment dat a luat-o pe aratura de ceva timp
edit ca sa mai dau pareri:
>Nimeni nu vrea să moară pentru companie sau pentru un antreprenor atâta timp cât are pe masă o ofertă mai bună în orice moment. Am intrat într-un model social al muncii, iar capitalismul muncii se îndreaptă către un socialism corporatist.
>Nu se spunea în comunism că angajaţii conduc? Acest concept a ajuns acum şi în capitalism. Comunismul, socialismul au căzut din motive economice pentru că nu mai făceau faţă capitalismului.
poate au realizat si angajatii ca compania nu tine de mama sau tata si nu le pasa, daca mori iti trimit un toughts n prayers apoi isi vad de treaba.
mi se pare ca descrie tocmai o perioada similara cum era piata americana la un moment dat cand poti gasi oferte competitive permanent, si el spune ca chestia asta a devenit socialism. interesant.
Cine pula mea ești tu bă coaie spâne
> Nimeni nu vrea să moară pentru companie sau pentru un antreprenor atâta timp cât are pe masă o ofertă mai bună în orice moment.
Lasand exprimarea de sec. XIX la o parte, un alt aspect e ca angajatii noi in aceeasi companie sunt mai bine platiti decat cei cu vechime si competenta care chipurile ar trebui sa-si asume si responsabilitati.
mAi aM 100 Ca tInE La pOaRtA CaRe aBiA AsTeApTa sA ItI Ia lOcUl
sa ne spuna domnul autor cum sclavageste el 12-13-14 ore pe zi, e platit pentru 8 si pupa cizma stap…antreprenorului ca are un loc de munca
>În ultimul an, pe fondul acestei pandemii, a apărut conceptul de quiet quitting, adică ideea că stai la birou, la muncă, fără să faci nimic, dar nici nu-ţi dai demisia. Angajaţii se ascund în spatele calculatorului, în spatele procedurilor, în spatele muncii remote, în spatele problemelor psihice care au apărut şi sunt invocate tot mai des – începând de la creşterea stresului, atacuri de panică, presiunea celor patru pereţi şi a peretelui alb de acasă.
Lol, e vraiste tot articolul, dar aici parca i se bat neuronii intre ei.
Mi se pare mie sau si autorul incepe sa simta presiunea celor patru pereti?
Cât rant, zici ca-i rodditor.
Marș mă acasa
Angajatorii când cererea de forță de muncă este inferioară ofertei: *aceasta este economia de piață, e normal să fie așa, să lăsăm pIaȚa să decidă, capitalism all the way baby*
Angajatorii când cererea de forță de muncă este superioară ofertei: *domnule NU SE POATE așa ceva decy cu tot quiet quitting-ul ăsta și anti munca asta NU SE MAI POATE, trebuie SĂ SE FACĂ CEVA, dacă se poate ca statul să legifereze niște măsuri că murim dracu aici, cineva trebuie să intervină, nu poți lăsa piața să facă ce vrea așa de capu ei*
Ce cancer de articol… Să mori de ciudă, nu alta. Normal că fiecare angajat vrea să fie plătit mai bine, fiecare angajat vrea să RUPĂ ușa când se termină programul. Sunt unii care n-au viață personală, socială și sunt la muncă și atunci când au concediu. Ăia strică piața.
Hhahahahahahhahahahahha.
stai sa mai citesc o data
ahahhahahahahahhahahah
​
​
Deci daca nu mai pot sa traiesc cu salariu mizer din cauza inflatiei si vreau salariu mai mare trebuie sa-mi iau in carca si alte responsabilitati? Pare-mi-se ca-mi iau pwle din doua directii deodata.
“Din ce în ce mai mulţi angajaţi nu vor să-şi asume responsabilităţi în cadrul companiilor, nu vor să fie şefi, nu vor să conducă alţi oameni, preferând să rupă uşa când se termină programul”
I-auzi, plm de proști, vor sa plece acasă după program.
Muie zf și multă muie angajatorilor care vor sclavi nu angajați care își știu drepturile
Quiet quiting nu există, îți faci treaba pentru care ești, plătit, vrea angajatorul să faci chestii în plus, să plătească în plus că de aia semnezi un contract
Inventează americanii niște termeni pentru propagandă și repede îi copiază toți
What the fuck did I just read?
Nu coaie, nu e nicio “dictatura” a angajatilor, este doar normalitate, oamenii nu mai sunt asa fraieri cum erau o data, sa stea cu aceeasi companie de cand termina scoala pana la pensie si sa fie curvele angajatorilor.
Se plange ca nu exista loialitate fata de angajator. Dar angajatorul ce plm de loialitate are fata de angajat? Firmele astea mari vin in Romania pentru simplul motiv ca romanii sunt ieftini. Eu ma duc la alta firma pentru simplul motiv ca ma plateste mai bine.
Se plange de “quiet quitting” si ca angajatii “rup usa”. Lol! In primul rand quiet quitting nu exista, daca un angajat nu isi indeplineste atributiile din fisa postului il sanctionezi disciplinar pana la desfacerea contractului de munca. E o non-problema. Ce nu le convine lor e ca oamenii nu mai vor sa mearga “above and beyond”. Pai daca vrei asta motiveaza-i in plm! Un bonus de performanta de 30% dintr-un salariu, dat o data pe an nu prea motiveaza pe nimeni. Fa in plm bonusul ala sa fie legat de plus valoarea adusa companiei. Am un amic care lucreaza in purchasing, rolul lui e sa negocieze contracte cu furnizori, daca reuseste sa negocieze un contract sub pretul pietei, primeste bonus un anumit procentaj din diferenta. Anul trecut de exemplu a castigat peste 20.000 de euro din bonusuri, asta evident pe langa salariul lui normal. Pai asa da, omul ala cand il vezi la munca zici ca e coxat. Ala nu “rupe usa”, nu “se ascunde dupa proceduri”, nu isi ia medicale etc. Dar majoritatea au pretentii ca angajatul sa fie trup si suflet pe degeaba sau pentru niste firmituri. Mars ma de aici!
Ideea e ca in ultimele 2-3 decenii productivitatea a tot crescut la nivel global dar salariile au cam stagnat. Rezultalele se vad cu ochiul liber, s-a umplut de Lambos, S-Class-uri, viloace, in timp ce omul de rand se limiteaza tot mai mult, case si apartamente mai inghesuite, masini de jucarie cu motoare de drujba sau preferabil deloc, mers in vacanta cu zboruri “low cost” care defapt nu mai sunt asa low cost ca pret dar sunt foarte low cost ca si conditii, “shared accommodation” and all that shit. Nu coaie, ghici ce, vrea si pulimea o bucata din tortul ala numit crestere economica, pana la urma business-ul ala trebuie sa fie benefic pentru toata societatea nu doar pentru “antreprenor”.
Fuck you and your opinion, dragule antreprenor. Unde plua mea conduc angajatii? Pe ce planeta? In ce univers paralel? In ce realitate alternativa conduc angajatii in Romania. Poate in lumea lui Thanos ca la noi n-ai sa vezi asa ceva nici peste o mie de ani.
Ai vrut sa fii director, CEO, antreprenor, te dai mare ca esti om de afaceri cu firma, apai asumati daten plm si descurcate
daca nu esti capabil, mars inapoi angajat si lasa pe alti.
care laba trista o sponsorizat articolu asta? morti mati
am peste 35 de ani si acum cateva saptamani am auzit pentru PRIMA data in viata mea mai multi angajati sa REFUZE “cresteri de salarii”. Povestesc doar 2 faze :
– prima e un angajat caruia vroiau sa ii creasca salariu cu 100 lei, a intrebat daca e o gluma, au zis nu la care tipu a spus: mai degraba baga banii astia la noii angajati deoarece vin si pleaca ca pe banda rulanta de la aeroport
– a doua faza la un sef de departament, vechi de 5+ani, caruia i s-a dat mai mult de munca deoarece ii tot plecau oameni(tot motive legate de bani). 3% crestere… la care tipul, nu multumesc, ce as vrea ar fi macar o crestere cat sa combata cresterile de preturi, nu vreau “crestere” vreau sa imi permit acelasi still de viata pe care l-am avut cand m-am angajat. Volumul de munca si responsabilitati a crescut si valoarea compensarii a scazut. Tinetiva banii si investiti sa faceti treaba mai buna, cand nu mai pot duce plec si asta e.
So yeah, we live in weird times.
“Companiile, în special cele care au nevoie de personal calificat şi înalt calificat, nu mai ştiu ce beneficii să ofere angajaţilor, nu mai ştiu cum să le intre în graţii, nu mai ştiu cum să le întindă covorul roşu, este o luptă extrem de dură pentru creiere.”
As avea o idee: sa le oferiti un pachet bun de salarizare.
tipul e bipolar in functie de cum primește plicul sau pe ce parte o fi dormit noaptea. azi e cu capitalul, maine e cu munca insa niciodata nu are substanță si e doar editorial pe feel si pseudotestimoniale.
Sa scumpit coca si o trecut pe diazepam baiatu?