Cel mai natural peisaj al județului Sibiu este otrăvit, nivelat și îngrădit. „Peisaj deschis” a fost înființată să-l salveze

3 comments

1. >Agricultura intensivă a ajuns să distrugă pitorescul Podișului Hârtibaciului, zonă care -deși a fost declarată arie protejată – este amenințată de monoculturile care se întind cât văd cu ochii, brăzdate de pâraie din care viața a dispărut ca urmare a pesticidelor folosite în exces și cu animale sălbatice grăbite spre dispariție, din cauza miilor de kilometri de garduri electrice care le-au blocat căile de naturale de circulație. Pentru a salva „ultimul peisaj cultural medieval al Europei” a fost înființată o federație cu numele „Peisaj deschis”.

   Specii, peisaje și meșteșuguri dispărute de mult timp în alte părți au dus la desemnarea celor 4.000 de kmp ai podișului Hârtibaciului drept arie protejată. **Este cea mai mare arie protejată terestră din țara noastră**.

   >….
   >
   >**Apariția marilor companii care activează în zootehnie și agricultură** a fost îmbrățișată de unii dintre localnici drept sursa de venit care să îi aducă „în rândul lumii”. Doar că lucrurile au scăpat de sub control: **în locul peisajul agricol divers, dealurile au început a fi cucerite de monoculturi întinse de porumb, rapiță și floarea soarelui. Pășunile pitorești din trecut sunt acum fertilizate în mod excesiv pentru a suporta numărul nefiresc de mare al vitelor crescute pentru carne între mii de kilometri de garduri electrice care blochează circulația animalelor sălbatice**.
   >
   >**Iar efectul nociv al defrișărilor ilegale este amplificat de desțelenirea vegetației din zonele apropiate de ape pentru a le transforma în terenuri agricole, pustiind podișul de umbrișurile care asigură biodiversitatea zonei**. Așa s-a ajuns ca – în loc ca „toți să aibă de câștigat” – agricultura intensivă să limiteze profitul la doar câteva mari companii.
   >
   >**Amplitudinea intervențiilor este atât de mare încât modifică radical inclusiv peisajul milenar al podișului: în satul Movile (comuna Iacobeni), de exemplu, marii agricultori au intrat cu buldozerele pentru a nivela movilele care au ajuns să dea numele satului.** Este vorba de acele movile formate în urma unor alunecări de teren care s-au petrecut acum mai bine de 10.000 de ani și care mai există în doar alte câteva sate de pe Valea Hârtibaciului. În locul acestor movile acum există culturi întinse de rapiță.

   # Pierdem ceea ce a fost numit „un model pentru Europa”

   >Joachim Cotaru face parte din străinii care, acum mulți ani, au descoperit fermecați pitorescul Văii Hârtibaciului. Istoric de profesie, Joachim s-a mutat la Hosman, a obținut cetățenia română şi a devenit unul din cei mai activi susținători ai specificului locurilor. Moara Veche din Hosman, de exemplu, și-a revenit la viață ca urmare a încrederii pe care o are în faptul că tradițiile locului pot asigura o economie locală trainică. Hosman Durabil, asociația pe care a înființat-o, continuă să sprijine și promoveze astfel de inițiative.
   >
   >Pentru Joachim „momentul de trezire” s-a produs în urmă cu aproximativ patru ani, când a fost publicat un amplu studiu referitor la sudul Transilvaniei, studiu care a primit numele „Echilibrul creează frumosul”. Studiul – finanțat și realizat de universități și cercetători din afara României – a fost realizat pe parcursul mai multor ani, iar în 2019 i-au fost publicate concluziile: sudul Transilvaniei este o comoară a biodiversității, un exemplu oferit Europei pentru un stil de viață sustenabil, dar care riscă să dispară dacă este urmat exemplul de dezvoltare economică fără respect față de mediu, precum în mare parte din restul lumii. Studiul a oferit și strategii de dezvoltare sustenabilă, dar a subliniat și scenariile negative care amenință inclusiv podișul Hârtibaciului.
   >
   >„Sudul Transilvaniei are posibilitatea unică de a deveni un model global de dezvoltare durabilă. În timp ce multe peisaje europene și-au pierdut cea mai mare parte a patrimoniului cultural și natural în calea lor de dezvoltare spre prosperitate, Transilvania are ocazia să ajungă la un viitor mai bun pentru toți, fără a repeta greșelile din alte părți ale Europei. În timp ce alte regiuni investesc sume mari de bani în măsuri de remediere a mediului înconjurător, Transilvania este încă bogată în resurse naturale și, în acest stadiu, nu are nevoie de astfel de măsuri”, sunt concluziile de acum patru ani ale studiului „Echilibrul creează frumosul”. Între timp, echilibrul a început să dispară în tot mai multe locuri de pe Valea Hârtibaciului

2. Nu stiam ca-s asa comune movilele. Tot prin zona, pe langa Fagaras sunt [movilele din Sona ](https://maps.app.goo.gl/M5bweWxTTQNZT1GG9). Pacat ca sunt nivelate pentru agricultura (si cea mai naspa varianta, monocultura).

3. Trist, dar asta se intampla cand ai ministru al mediului pe cineva caruia nu ii pasa absolut deloc de mediu