>Marcel Boloș, ministrul Finanțelor în guvernul Ciolacu, le-a transmis luni colegilor din conducerea PNL că a primit vinerea trecută o scrisoare de la Comisia Europeană care cere scăderea deficitului bugetar, în caz contrar urmează să suspende o parte din fondurile europene de coeziune, au declarat pentru G4Media surse liberale. Boloș nu a răspuns până la ora publicării articolului la apelurile și mesajele G4Media.
>
>România este în procedură de deficit excesiv, un mecanism prin care își asumă scăderea deficitului bugetar în fața UE. Unul dintre instrumentele prin care UE poate penaliza nerespectarea angajamentelor luate de România este înghețarea fondurilor europene de coeziune (nu PNRR).
>
>Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 36,91 miliarde lei în primele cinci luni ale anului, potrivit Economedia. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 2,32%, în creștere atât față de primele patru luni ale anului când se situa la 1,72% din PIB (27,35 miliarde lei), dar și față de primele cinci luni din 2022, când se situa la 1,57% din PIB (20,9 miliarde de lei).
>
>România a intrat în 2020 în procedura de deficit excesiv după perioada în care Liviu Dragnea a controlat guvernele PSD și a cheltuit mult peste încasări. Prin această procedură, România trebuie să revină la un deficit sub 3% din PIB.
>
>Problema majoră e că, deși România și-a asumat pentru acest an un deficit bgetar de 4,4 din PIB, datele primelor luni arată o realitate neagră.
>
>Lucian Heiuș, fostul șef al ANAF, a anunțat în luna mai, la momentul demisiei din funcție, un deficit de încasări la bugetului statului de 8,9 miliarde de lei. Este vorba despre o diferență între încasările efective pe primele cinci luni și încasările programate de Ministerul Finanțelor pentru aceeași perioadă.
>
>România a mai fost în procedură de deficit excesiv în 2009, la momentul începerii crizei financiare globale.
>
>De notat că în acest moment guvernul este sub o presiune socială constantă pentru creșteri de salarii și pensii, așa cum s-a întâmplat cu grevele din educație și sănătate.
>
>În plus, în 2024 sunt programate patru rânduri de alegeri, iar experiența ultimilor ani arată că în anii electorali partidele aflate la putere cresc cheltuielile statului pentru a-și asigura bunăvoința unor categorii largi de votanți.
hai cu taxe si impozite la cei din privat, ca raman fara bani bugetarii!!1
La ce presiuni exista de la bugetari (40% din forta de munca) clar nu o sa se atinga de cheltuieli bugetare inainte de alegeri. Probabil o sa mai incerce sa taxeze din privat.
Ce ma enerveaza la culme recunosc, este ca in atatia ani unu nu sa gandit sa restructureze naibi ANAF sa isi faca treaba. Avem cea mai mica rata de colectare a taxelor din UE. Am mai lucrat si interactionat cu ANAF si sistemul lor e varza murata veche, nu sunt sincronizati cu alte institutii pe partea de date si sistemul lor tehnic da rateuri grave. Recunosc ca pe partea de directi locale de taxe si impozite cand am interactionat cu ei a fost mult mai ok.
4 comments
# Articolul
>Marcel Boloș, ministrul Finanțelor în guvernul Ciolacu, le-a transmis luni colegilor din conducerea PNL că a primit vinerea trecută o scrisoare de la Comisia Europeană care cere scăderea deficitului bugetar, în caz contrar urmează să suspende o parte din fondurile europene de coeziune, au declarat pentru G4Media surse liberale. Boloș nu a răspuns până la ora publicării articolului la apelurile și mesajele G4Media.
>
>România este în procedură de deficit excesiv, un mecanism prin care își asumă scăderea deficitului bugetar în fața UE. Unul dintre instrumentele prin care UE poate penaliza nerespectarea angajamentelor luate de România este înghețarea fondurilor europene de coeziune (nu PNRR).
>
>Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 36,91 miliarde lei în primele cinci luni ale anului, potrivit Economedia. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 2,32%, în creștere atât față de primele patru luni ale anului când se situa la 1,72% din PIB (27,35 miliarde lei), dar și față de primele cinci luni din 2022, când se situa la 1,57% din PIB (20,9 miliarde de lei).
>
>România a intrat în 2020 în procedura de deficit excesiv după perioada în care Liviu Dragnea a controlat guvernele PSD și a cheltuit mult peste încasări. Prin această procedură, România trebuie să revină la un deficit sub 3% din PIB.
>
>Problema majoră e că, deși România și-a asumat pentru acest an un deficit bgetar de 4,4 din PIB, datele primelor luni arată o realitate neagră.
>
>Lucian Heiuș, fostul șef al ANAF, a anunțat în luna mai, la momentul demisiei din funcție, un deficit de încasări la bugetului statului de 8,9 miliarde de lei. Este vorba despre o diferență între încasările efective pe primele cinci luni și încasările programate de Ministerul Finanțelor pentru aceeași perioadă.
>
>România a mai fost în procedură de deficit excesiv în 2009, la momentul începerii crizei financiare globale.
>
>De notat că în acest moment guvernul este sub o presiune socială constantă pentru creșteri de salarii și pensii, așa cum s-a întâmplat cu grevele din educație și sănătate.
>
>În plus, în 2024 sunt programate patru rânduri de alegeri, iar experiența ultimilor ani arată că în anii electorali partidele aflate la putere cresc cheltuielile statului pentru a-și asigura bunăvoința unor categorii largi de votanți.
hai cu taxe si impozite la cei din privat, ca raman fara bani bugetarii!!1
La ce presiuni exista de la bugetari (40% din forta de munca) clar nu o sa se atinga de cheltuieli bugetare inainte de alegeri. Probabil o sa mai incerce sa taxeze din privat.
Ce ma enerveaza la culme recunosc, este ca in atatia ani unu nu sa gandit sa restructureze naibi ANAF sa isi faca treaba. Avem cea mai mica rata de colectare a taxelor din UE. Am mai lucrat si interactionat cu ANAF si sistemul lor e varza murata veche, nu sunt sincronizati cu alte institutii pe partea de date si sistemul lor tehnic da rateuri grave. Recunosc ca pe partea de directi locale de taxe si impozite cand am interactionat cu ei a fost mult mai ok.
Vai de capu’ nostru