Curtea de Justiție a Uniunii Europene tocmai a decis că marea prescripție prin care 5000 de penali ai scăpat și cu anii și cu banii este NELEGALĂ.

4 comments

1. CCR tocmai a decis că Curtea de Justiție a UE să-și vadă de treaba ei că noi estem daci și neatârnarea de venetici e-n sângele nostru de tarabostes!!!

2. Seen

3. Vlad Gheorge nu stie despre ce vorbeste. Vad ca fiecare site spune dupa agenda, luju spune alta, astia alta.

   La cald despre Hotărârea CJUE pe prescripția răspunderii penale:

   1. Hotărârea se aplică exclusiv infracțiunilor care aduc atingere gravă intereselor financiare ale UE. Acestea sunt cele prevăzute în Convenția PIF privind protejarea intereselor financiare ale CE, implementata în legislația internă printr-un capitol din Legea nr. 78/2000 (art. 18/1-18/5). Această hotărâre nu se aplică celorlalte infracțiuni prevăzute de codul penal sau de legi speciale și nici infracțiunilor de corupție (luare de mita, dare de mită, trafic de influență). CJUE a respins ca inadmisibilă solicitarea instanței de a oferi un punct de vedere și cu privire la infracțiunile de corupție sau o interpretare a efectelor fostului mecanism MCV.

   2. Hotărârea propriu-zisă este diferită într-un singur punct, esențial însă, de concluziile avocatului general.

   3. CJUE afirmă că deciziile CCR privind prescripția răspunderii penale (din 2018 și 2022) trebuie aplicate întocmai, indiferent de consecințe și chiar și atunci când această consecință este încetarea, ca urmare a prescripției răspunderii penale, a unui număr considerabil de procese penale, inclusiv procese referitoare la infracțiuni de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

   4. CJUE anulează însă, practic, efectele HP-ului ICCJ nr. 67/2022 în ce privește infracțiunile care aduc atingere intereselor UE. Pentru aceste infracțiuni instanța europeană spune că nu se poate aplica standardul național privind aplicarea legii penale mai favorabile dacă prin acesta se pun în discuție acte de întrerupere a prescripției răspunderii penale anterioare lui 2018, când a apărut prima decizie CCR. Concret, toate întreruperile termenului de prescripție de a răspunderii penale de până 25.06.2018 trebuie să producă efecte, ceea ce înseamnă că termenele de prescripție (de 5, 8 sau 10 ani) ar trebui calculate din 2018 iar nu de când au fost săvârșite faptele. Practic CJUE validează un punct de vedere juridic al parchetelor și al unor juudecători care fusese demontat de ÎCCJ prin HP 67/2022.
   5. Cum se va aplica practic această decizie este greu de anticipat dar este destul de posibil ca unele instanțe să încerce extinderea ei și cu privire la alte infracțiuni, ceea ce din punctul meu de vedere ar fi un abuz.

   Asta e parerea lui Toni Neacsu e cea mai corecta **pana acum**

   Practic se anuleaza HP-ul iccj-ului care prelungea hotararea CCR si la situatia dinainte de 2018, pana la vechiul cod penal in 2014. Asa ca decizia CJUE se muleaza fix, dar la fix, pe decizia CCR, adica in anii 2018-2022, nu exista acte de intrerupere sau proceduri, indiferent cat de grava e fapta contra intereselor UE. Si in general faptele normale nu se includ, ci doar cele care afecteaza **grav** fonduri UE.

4. Din decizie

   În speță, potrivit explicațiilor furnizate de instanța de trimitere, Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, precum și Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție se întemeiază pe premisa potrivit căreia, în dreptul român, normele privind întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale sunt norme de drept penal material și, în consecință, sunt supuse principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, precum și principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), astfel cum sunt garantate de Constituția României. Prin urmare, aceste principii trebuie considerate standarde naționale de protecție a drepturilor fundamentale, în sensul punctului anterior.

   In consecință, este necesar să se considere că instanțele naționale nu pot, în cadrul procedurilor jurisdicționale prin care se urmărește sancționarea pe plan penal a infracțiunilor de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, să aplice standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), astfel cum este menționat la punctul 119 din prezenta hotărâre, pentru a repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale.

   Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se răspundă la prima și la a doua întrebare că articolul 325 alineatul (1) TFUE și articolul 2 alineatul (1) din Convenția PIF trebuie interpretate în sensul că **instanțele unui stat membru nu sunt obligate să lase neaplicate deciziile curții constituționale a acestui stat membru prin care este invalidată dispoziția legislativă națională care reglementează cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală din cauza încălcării principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum este protejat în dreptul național, sub aspectul cerințelor acestuia referitoare la previzibilitatea și la precizia legii penale, chiar dacă aceste decizii au drept consecință încetarea, ca urmare a prescripției răspunderii penale, a unui număr considerabil de procese penale, inclusiv procese referitoare la infracțiuni de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii.**(prima) În schimb, **dispozițiile menționate ale dreptului Uniunii trebuie interpretate în sensul că instanțele acestui stat membru sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare.**(doua)

   Sa se inteleaga prima si a doua ingrosare acolo. Ideea e ca in toata decizia, spun ca mitior lex e in carta UE asa ca nu poate fi negat, previzibilitatea si coerenta legii trebuie sa existe. Practic dosare aparute dupa 2018 cu fapte vechi is prescrise indiferent cat de grav au afectat fondurile UE. De asemenea spune ca practic daca incl pe legea noua ti s-au adus la cunostinta fapte inainte de decizia CCR din 2018, acele dosare respecta previzibilitatea legii si mitior lex, asa ca pe acele dosare, care afecteaza fondurile UE, cu conditia anterioara, pot fi inclusiv redeschise. Dar si reversul, daca ai fost condamnat desi dosarul era nou, fara acte intr 2018-2022, atunci pot avea si contestatie in anulare.

   Decizia pana la urma se muleaza fix pe decizia CCR si nu pe decizia ICCJ.