
“Reducerea nu înseamnă parodia lui Ciolacu cu desfiinţarea a 200.000 de posturi vacante.[…]Asta e praf în ochii oamenilor. Să dea afară 200.000 de angajaţi, nu să desfiinţăm 200.000 de posturi vacante. Să îi dea afară pe toţi sinecuriştii politici din clanurile de pradă din jurul baronilor judeţeni, din jurul grupurilor politice afiliate PSD şi PNL, care taie frunze la câini la ora actuală în instituţiile publice. Asta da reformă. […]
„De când au venit la putere au angajat peste 35.000 de oameni. Guvernarea PSD- PNL este guvernarea care a avut cel mai mare ritm de angajare în sectorul public lunar, aproximativ 2.000 de angajaţi lunar”, a adăugat Orban.
by tolanescu
6 comments
Hm, foarte bune ideile. Propun sa il facem prim-ministru. Ce? Deja a fost si nu a implemetat masurile respective? Mai sa fie.
Chiar sunt curios cu cat a crescut aparatul bugetar in timpul lui Orban.
300.000 minim
Hahha lol. Boss. Orban draga, ai prelungit valabilitatea voucherelor, acuma trebuie scoase. puteai sa le scoti atunci cand a fost pandemia era si prielnic momentul. te apuca rasul cu astia.
Yeeey, a apărut răul mai mic! /s
Orban încă plânge după ce a fost dat afară din partid, și-a făcut partid separat, acum se apucă să facă politică după aproximativ 25 ani de supt din banul public fără să ridice un deget. Omul ăsta are mai mulți ani de corupție câți au alții ani de muncă.
Hehe, râdem, râdem, dar nu-i de râs. Toți știm ce face Orban acum: zice ce crede că vrea votantul să audă, doar, doar o lua suficiente voturi cât să intre în Parlament. Toți vedem ridicolul situației: fost premier vorbește despre niște chestii pe care putea să le facă (măcar parțial), dar nu le-a făcut. Hi hi, ha ha. Lol, lmao even.
Problema e că chestia asta e relativ generalizată. Firea îl înjură pe ND pentru chestii pe care putea să le schimbe și ea. Câțu e supi pupi acum, parcă ar chema USR-ul înapoi (de parcă nu el i-ar fi jetuit cu flegme și înjurături). Ciolacu se plânge de cât de nașpa e treaba, de parcă nu PSD a fost la guvernare în majoritatea timpului după revoluție.
Toată mascarada asta arată cetățeanului un singur lucru: politicianul nu are nicio limită sau jenă în cât poate minți. Politicianul joacă un joc. Nu are pic de constanță. Azi ține cu Steaua, mâine cu Dinamo. Azi dă la buci, mâine dă la altfel de buci. Orice pentru putere.
Genul ăsta de realizare slăbește încrederea în procesul democratic. Râdem glumim, băgăm meme-uri blanao și ne întrecem în replici acide, dar mâine ne trezim că soluțiile politice tradiționale sunt din ce în ce mai puțin atrăgătoare pentru cetățeni, care vor căuta politicieni „alternativi”, care au mai multă constanță în declarații.