Numele grele din România care au mizat pe decizia favorabilă a Curții de Justiție UE și au pierdut: politicieni mari și afaceriști penali ANALIZĂ

3 comments

1. >Ultima decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) e de rău augur pentru o serie de politicieni și oameni de afaceri care s-au bucurat, în 2019, de decizia CCR cu privire la nelegalitatea completurilor de 3 judecători.
   >
   >Dosarele în care sunt implicați Elena Udrea, Darius Vâlcov, Constantin Niță, Dan Șova, Viorel Hrebenciuc, Sebastian Ghiță și Iulian Bădescu sunt vizate de decizia CJUE.
   >
   >Decizii CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene pot fi ignorate de către instanțele naționale, prevăd judecătorii CJUE în decizia din 21 decembrie 2021.
   >
   >Curtea Europeană a reamintit României că a stabilit principiul supremației dreptului comunitar, înțeles în sensul că acesta consacră prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre. Acest principiu a fost consfințit încă de la tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. Mai multe detalii despre decizie CJUE din 21 decembrie 2021 pot fi citite aici.
   >
   >**Epopeea completurilor de judecată de la Înalta Curte**
   >
   >Pe vremea guvernării PSD, Curtea Constituțională a dat două decizii care au aruncat în aer mai multe dosare de corupție și fraude cu fonduri europene.
   >
   >**Prima decizie a CCR** a statuat că au fost constituite ilegal Completurile de 5 judecători de la ICCJ pentru faptul că doar 4 dintre magistrații care intrau în complet erau trași la sorți, în timp ce președintele completului nu era supus acestei proceduri. Asta deoarece președintele sau vicepreședinții ICCJ prezidau aceste completuri (în număr de 4: două civile și două penale). Au urmat mai multe trageri la sorți, iar completurile au fost re-compuse. Această decizie a ICCJ nu a avut alt efect decât o amânare a unor procese, printre care cel al lui Liviu Dragnea – Dosarul Angajărilor Fictive.
   >
   >**A doua decizie a CCR** statua că, în penal, completurile de 3 judecători de la ICCJ (cele care judecă pe fond) nu erau specializate în infracțiuni de corupție.
   >
   >Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor de la acea vreme, Florin Iordache (artizanul celebrei Ordonanțe 13 care dezincrimina abuzul în serviciu) a afirmat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
   >
   >Pe de altă parte, Cristina Tarcea, pe atunci șefa Înaltei Curți, a susținut că toţi judecătorii de la ICCJ au fost învestiți cu competenţa de a soluţiona în primă instanţă cauze de corupţie. Mai exact, judecătoarea Cristina Tarcea arăta că dispozițiile Legii 78/2000 care prevăd o facultate, nu o obligaţie a Colegiului de conducere de constituie completele specializate.
   >
   >Într-un final, CCR i-a dat dreptate lui Florin Iordache. Numai că CCR nu este instanță de judecată, ci instanță de control constituțional.
   >
   >**Ce au întrebat judecătorii de la ICCJ la Curtea de Justiție a Uniunii Europene**
   >
   >Acest lucru i-a împărțit pe judecătorii de la ICCJ în două tabere: unii care au aplicat imediat decizia CCR (desființând o serie de decizii definitive și eliberând din închisoare o serie de inculpați condamnați), iar alții care au sesizat CJUE cu o serie de întrebări, printre care și aceasta:
   >
   >„(Articolele din Tratatul de Aderare la UE – n.r.) trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, CCR, (…) care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată (…) și să oblige o instanță de judecată să trimită cauzele (…) spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeași instanță?”.
   >
   >Până la dezlegarea chestiunii de drept de către CJUER, consecința imediată a hotărârii CCR a fost că o serie de mega-dosare de corupție fie au fost suspendate, fie s-au reluat de la zero.

   Poate au sa vada odata dacii liberi ca ce face CCR nu are nimic a face cu apararea drepturilor lor in fata “stapanilor” UE ci doar cu protejarea politicienilor corupti.

   Dacii liberi in prostia lor nu au sa inteleaga niciodata ca UE a facut mai mult pentru apararea libertatilor decat au sa faca vreodata legile date de politicienii corupti in Romania.

   LE: Apropo mai stiu niste prosti care au iesit din UE ca au crezut ca le impune sa consume doar banane drepte si le interzic pasapoartele albastre. Intre timp au inceput sa miorlaie ca lucrurile nu merg asa cum au crezut ei ca vor merge cand au votat.

   Si cel mai amuzant e cum se dau cu curul de pamant ca UE nu mai ia inapoi imigrantii ilegali care ajung ei.

2. de ce sunt “nume grele”? sunt doar niste hoti. la parnaie cu ei si gata

3. Asadar cam toti penalii.