România ar putea atrage 30 de miliarde de euro de la investitori prin gruparea companiilor viabile de stat într-un superholding care să fie listat pe bursă, dar în cadrul căruia statul să își păstreze acționariatul majoritar, a declarat Gabriel Biriș, co-managing partner Biriș Goran SPARL și fondator The Tax Institute.
„Identificăm companiile viabile, grupăm aceste companii într-un holding intermediar pe industrie, apoi holdingurile astea intermediare le punem într-un superholding pe care inițial îl listăm. Estimarea ochiometrică, uitându-te la principalele companii în care statul e majoritar, dar nu neapărat majoritar, e undeva peste 30 de miliarde de euro.
Asta înseamnă că noi putem să aducem în superholding până la 30 de miliarde de euro listând – sunt fonduri suverane care fac asta. Să atragem capital fără să vindem, capital pe care să-l reinvestim prin intermediul holdingurilor intermediare în companiile de stat: Hidroelectrica, Transgaz, și nu numai din energie. Asta aduce avantaje și în privința guvernanței corporative.
În etapa a doua poți să te gândești să listezi și holdingurile intermediare – alte încă vreo 30 de miliarde – diluându-te, dar crescând mult plăcinta.
România are posibilitatea ca într-o perioadă decentă de timp să atragă de la investitori câteva zeci de miliarde, fără costuri, pentru că sunt investiții, mai mult decât PNRR-ul.
Noi stăm pe ouăle de aur și ne împrumutăm, nu le folosim”, a explicat Gabriel Biriș, marți, în cadrul conferinței „Finanțarea Dezvoltării: (Re)capitalizarea României și utilizarea instrumentelor de irigare financiară a economiei”, organizată de CursdeGuvernare.ro.
El a precizat că aceste sume ar putea să fie mai apoi investite în companiile respective sau ar putea finanța fonduri de private equity care să poată contribui cu capital în zone pe care România dorește să le dezvolte.
Gabriel Biriș a avertizat că principalele riscuri asociate acestei structuri ar fi calitatea managementului și acapararea de către politic în interes personal. El a precizat că astfel de structuri există în nordul Europei, dar și în Singapore.
În opinia sa, singura cale prin care România își poate atinge obiectivele bugetare pe termen mediu – de reducere a deficitului – este stimularea investițiilor ca motor principal de creștere economică (creșterea bazei, respectiv a PIB-ului).
„Am început 2025 cu un plan (de deficit bugetar, n.r.) de 7% din PIB, o să ajungem la 8,4%. Anul trecut, de la 5,5% am trecut de 9% – deci nu prea suntem în stare să ne ținem de planurile noastre. Trebuie să reducem deficitul bugetar până la 2,5% în 2031. Față de deficitul de acum, vorbim de o ajustare de 6%.
În perioada asta, având un stat agresiv la granițele noastre, vedem un război hibrid în derulare. Trebuie să ne creștem și capacitatea de descurajare a unui atac armat, adică să investim în apărarea noastră – încă vreo 3% din PIB. Tot în perioada asta, spre sfârșitul perioadei, se va întâmpla un cataclism de care unii dintre noi vorbim de 25 de ani, și anume pensionarea decrețeilor – alți 2% din PIB.
Dacă le adunăm pe toate, ne ducem spre 11% din PIB. Cum poți să faci o ajustare de 11% din PIB?”, a comentat el.
***