România trebuie să accelereze transpunerea Directivei privind energia regenerabilă (RED III), altfel riscă proceduri de infringement din partea Comisiei Europene și pierderi semnificative de finanțări europene destinate proiectelor de hidrogen, potrivit unei analize realizate de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI). RED III nu mai este doar o ambiție ecologică, atrage atenția AEI, ci o obligație legală pentru toate statele Uniunii Europene.

Adoptată în 2023 ca parte din pachetul „Fit for 55”, Directiva RED III (Renewable Energy Directive III) stabilește obiective obligatorii privind utilizarea energiei regenerabile în UE. Până în 2030, cel puțin 42,5% din consumul total de energie al Uniunii trebuie să provină din surse regenerabile, cu o țintă voluntară de 45%.

Pentru hidrogen, obiectivele sunt și mai stricte: 42% din hidrogenul utilizat în industrie trebuie să fie regenerabil până în 2030, 60% până în 2035, iar 5,5% din energia folosită în transporturi trebuie să provină din hidrogen verde sau combustibili sintetici.

De asemenea, directiva impune certificarea digitală a fiecărui kilogram de hidrogen, pentru a garanta originea sa regenerabilă, și limitează biocombustibilii tradiționali.

România are legislație, dar nu și norme de aplicare

România a adoptat Strategia Națională a Hidrogenului 2025–2030 și Legea 237/2023, care stabilesc obiective clare pentru dezvoltarea hidrogenului verde: producerea a 153.000 de tone anual până în 2030, instalarea a 2.130 MW de capacitate de electrolizoare și crearea a cinci „văi ale hidrogenului”, regiuni interconectate pentru producție, transport și consum.

Problema majoră, potrivit AEI, este că legea nu are încă normele de aplicare, iar schemele de finanțare, respectiv granturi, subvenții și contracte pentru diferență, nu sunt operaționale. „Proiectele de la Cluj, Petrobrazi sau Râmnicu Vâlcea merg mai departe, dar sunt izolate, fără o rețea națională care să le lege între ele”, notează Asociația într-un raport publicat miercuri, 29 octombrie.

Termenul-limită pentru transpunerea completă a RED III a fost 21 mai 2025. În iulie, Comisia Europeană a confirmat că 26 din 27 de state membre, inclusiv România, riscă sancțiuni pentru neîndeplinirea obligațiilor. Singura țară conformă integral este Danemarca.

România, alături de Bulgaria și Slovacia, are doar o transpunere parțială și un progres limitat în implementarea directivei.

„Dacă nu acționăm rapid, Comisia poate emite opinii motivate și chiar să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce poate atrage sancțiuni financiare pentru statul român.  

Pentru a evita penalitățile și a atrage investițiile europene, România trebuie să adopte rapid normele de aplicare pentru Legea 237/2023 şi să lanseze scheme de sprijin pentru producătorii de hidrogen verde. În paralel, este nevoie de formarea unei noi generații de specialiști – ingineri, tehnicieni și funcționari familiarizați cu specificul hidrogenului, pentru ca legislația să nu rămână doar pe hârtie”, arată AEI.