Președinții Comisiilor pentru Forțele Armate din Congresul american, au emis o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea față de anunțul Pentagonului privind încetarea rotației brigăzii americane din România, considerând că decizia „pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui”.

„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada americană rotațională în România și procesului de revizuire a posturii de forță al Pentagonului, care ar putea duce la noi reduceri ale trupelor americane din Europa de Est”, au declarat senatorul republican Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Senat, și reprezentantul republican Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților.

Precizările au venit după ce România și aliații din NATO au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, ca parte a conceptului Global Posture Review, exercițiul periodic de evaluare a prezenței și implicării militare americane la nivel global. 

„Pe 19 martie, am afirmat clar că nu vom accepta modificări semnificative ale structurii noastre de luptă care sunt făcute fără un proces interinstituțional riguros, fără coordonare cu comandanții de teatre de operațiuni și cu Statul Major Interarme, și fără colaborare cu Congresul”, au subliniat aceștia.

„Din păcate, exact acest lucru pare să se încerce acum. În urmă cu două săptămâni, președintele Trump a declarat că Statele Unite nu vor retrage forțele americane din Europa, ci că ‘ar putea doar să le mute puțin’. Președintele are dreptate când spune că postura forțelor americane în Europa trebuie actualizată, pe măsură ce NATO își asumă mai multe responsabilități, iar caracterul războiului se schimbă. Însă această actualizare trebuie să fie coordonată pe scară largă, atât în cadrul guvernului american, cât și cu NATO.”

Cei doi lideri republicani au evidențiat rolul central al României în cadrul Alianței.

„România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și pentru a moderniza infrastructura care le sprijină. De ani de zile, România cheltuiește peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să atingă pragul de 5% din PIB. Aceste investiții, alături de contribuțiile sale la apărarea flancului estic al NATO și la securitatea Mării Negre, subliniază rolul central al României în securitatea Alianței. Notabil este și faptul că, începând din 2016, România găzduiește un detașament american Aegis Ashore, asumând riscuri politice, militare și economice semnificative pentru a opera sisteme proiectate în principal pentru apărarea aliaților NATO, nu a propriului teritoriu”, au subliniat oficialii.

„Datorită leadershipului președintelui Trump, aliații noștri europeni au fost de acord să își asume niveluri istorice ale poverii apărării colective. Totuși, reechiparea Europei va dura. Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic al NATO – la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României – subminează descurajarea și riscă să invite o nouă agresiune rusă”, au adăugat Wicker și Rogers.

„Această decizie transmite, de asemenea, un semnal greșit Moscovei, exact în momentul în care președintele Trump face presiuni pentru ca Vladimir Putin să vină la masa negocierilor și să se ajungă la o pace durabilă în Ucraina. Președintele are perfectă dreptate: acum este momentul ca America să demonstreze fermitate în fața agresiunii ruse. Din păcate, decizia Pentagonului pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui”, se mai arată în declarație.

Wicker și Rogers au mai subliniat că Congresul nu a fost consultat înaintea acestei decizii, deși atât Camera Reprezentanților, cât și Senatul au exprimat sprijin bipartizan și bicameral pentru o prezență robustă a SUA în Europa, în versiunile lor ale Legii de Autorizare a Apărării Naționale pentru anul fiscal 2026 (FY26 NDAA).

„Legea prevede clar că nu pot fi operate modificări ale posturii americane în Europa fără un proces complet de evaluare. Solicităm clarificări din partea Pentagonului privind modul în care intenționează să atenueze impactul acestei decizii asupra posturii de descurajare și apărare a NATO și dacă s-au coordonat cu aliații pentru a minimiza consecințele”, au mai transmis cei doi.

„Vom solicita, de asemenea, garanții că, așa cum a afirmat anterior președintele, cele două brigăzi blindate din Polonia vor rămâne în pozițiile actuale și că Statele Unite vor continua să mențină o prezență rotațională constantă în Polonia, statele baltice și România”, se arată în încheierea declarației comune.

Publicația ucraineană Kyiv Post a relatat marți noapte că administrația președintelui american Donald Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România și și-a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare. În același timp, publicația americană Stars and Stripes a relatat în aceeași zi că Divizia a 3-a Infanterie a preluat comanda operațiunilor Armatei SUA în regiunea Mării Negre, cu o forță operativă de soldați trimiși în România pentru o misiune de nouă luni.

România și aliații din NATO au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, ca parte a conceptului Global Posture Review, exercițiul periodic de evaluare a prezenței și implicării militare americane la nivel global.

„Redimensionarea forței rotaționale” a fost explicată de ministrul apărării naționale Ionuț Moșteanu. care a spus că în România vor rămâne „în jur de 900 – 1.000 de soldați americani, un pic peste nivelul dinaintea începerii războiului din Ucraina”.

Prezența trupelor americane din România, prin redimensionarea forței rotaționale care opera și în țara noastră, revine, de fapt, la nivelul dinaintea războiului din Ucraina, a transmis și președintele Nicușor Dan.

În același timp, Armata Statelor Unite ale Americii a declarat miercuri că decizia de a nu înlocui trupele americane care pleacă din România nu reprezintă o retragere a SUA din Europa, în timp ce ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a asigurat că “Statele Unite rămân angajate față de România ca aliat NATO de încredere”.