În primăvara anului 2025, Comisia Europeană a aprobat plata unei sume de 1,3 miliarde de euro pentru România, în cadrul cererii de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Tranșa ar fi trebuit să aibă o valoare totală de 2,02 miliarde de euro, dar suma de 700 de milioane de euro a fost suspendată 6 luni de Comisia Europeană pentru că România ratase trei reforme la care se angajase. 

La reforma pensiilor speciale se adaugă încă două reforme importante

Iar cele trei reforme ratate, pentru care România a primit o perioadă de grație până la 28 noiembrie 2025, sunt următoarele: 

– Reforma  pensiilor speciale – Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 231 milioane euro.

– Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro)

– Operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conduceri la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro).

Iar dacă reforma pensiilor speciale este un subiect binecunoscut, în ce privește exprimarea sofisticată referitoare la „îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat” trebuie spus că în spatele acesteia se ascunde, efectiv, asigurarea unor proceduri transparente și bazate pe competență în selecția și numirea conducerilor acestor companii.

Sau, mult mai simplu spus, Comisia Europeană a observat, în decursul timpului, faptul că anumite numiri în funcții de administratori și directori la companii energetice de stat nu ar fi respectat pe deplin criteriile și procedurile asumate prin acest jalon, motiv pentru care a formulat această condiționalitate.

Comisia Europeană are motive întemeiate să semnaleze acest lucru, cazul șefului ANRE, George Niculescu, fiind semnalat de presa din România și inclusiv de Ziare.com.

O condiționalitate pe care, dacă România nu o respectă, pierde aproximativ 300 de milioane de euro care se adaugă la cei 231 pierduți prin lipsa reformei pensiilor speciale.

Nu e mai puțin adevărat însă că în cazul acestui jalon s-a realizat, totuși, „câte ceva”, în special ca urmare a eforturilor fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care au făcut ca autoritățile europene să admită în această vară că stadiul de implementare a acestui jalon se află undeva la 65,5%.

65,5% nu înseamnă însă 100%, motiv pentru care este foarte posibil ca banii reprezentați de această tranșă să fie pierduți după data de 28 noiembrie.

La AMEPIP erau amicii lui Ciolacu, iar Comisia Europeană a observat

Cât despre AMEPIP, cel de al treilea punct pe lista reformelor care au termen 28 noiembrie, trebuie spus că această super-agenție a fost creată încă din anul 2023 în subordinea Secretariatului General al Guvernului pentru a supraveghea toate companiile de stat, ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Însă instituția nu este nici acum complet operațională din cauza alegerii, în două rânduri, a unei conduceri defectuoase.

Iar dacă cineva se întreabă, efectiv, ce se ascundea în spatele acestei exprimări, „conducere defectuoasă”, să reamintim că la conducerea AMEPIP, la momentul când Comisia a atras atenția țării noastre, discret, în legătură cu acest lucru, se aflau câțiva apropiați de-ai lui Marcel Ciolacu, respectiv președintele AMEPIP, Mihai Precup, și vicepreședinții Ciprian Hojda și Victor Moraru.

Cu alte cuvinte, era exact același gen de cerere pe care Comisia o formula în cazul conducerii companiilor energetice de stat, doar că în cazul acesta nu mai este vorba despre companii din energie, ci pur și simplu despre toate companiile de stat, din orice domeniu.

Și, ca să fie lucrurile și mai complicate, trebuie spus că USR, în special prin vocea Cristinei Prună, crede că soluția pentru AMEPIP este pur și simplu desființarea ei și nu lucrul cerut de Comisia Europeană, adică desemnarea unei conduceri pe criterii transparente.

„Instituția statului numită AMEPIP NU înseamnă reformă. Este o agenție în plus într-un moment în care avem nevoie de un stat mai mic și mai suplu. Guvernul a ales să mențină Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și să-i selecteze conducerea printr-o procedură de selecție „competitivă”. Este, în esență, o cosmetizare a unei probleme mai profunde: o formă fără fond”, a afirmat aceasta.

Indiferent de acest lucru, însă, nerealizarea acestui al treilea jalon până în data de 28 noiembrie va pune încă aproximativ 400 de milioane de euro pe lista banilor pierduți de România și care, adăugați la cei pierduți prin nerealizarea reformei pensiilor speciale și a asigurării unor proceduri transparente și bazate pe competență în selecția și numirea conducerilor companiilor energetice de stat, sar bine de suma de 800 de milioane de euro, lucru confirmat pentru Ziare.com de liderul partidului DREPT, fostul europarlamentar Vlad Gheorghe.

„Până la urmă, magistrații decid dacă politicienii mai au funcții. Și câteodată dacă mai au libertate sau nu”

Astfel, explică fostul europarlamentar, banii aceștia îi vom pierde fără îndoială, toată această bâlbă cu pensiile speciale „ba la CCR, ba la Guvern, ba într-o comisie, ba în afara unei comisii”, fiind, conform lui, o cale sigură de a fi subiect închis pentru noi capitolul acesta de bani din PNRR.

„Problema este însă mai mare, pentru că pierdem banii din PNRR pe de o parte, 800 de milioane, și pierdem pe partea cealaltă banii pe care îi plătim efectiv pe pensiile respective, unde și acolo sunt niște miliarde. Deci noi cu pensiile speciale pierdem de două ori, în două direcții, este o pierdere dublă”, explică Vlad Gheorghe.

Acest lucru este confirmat și de analistul economic Dragoș Cabat, care a explicat pentru Ziare.com faptul că lucrurile sunt foarte clare în această privință, prin urmare vom pierde acești bani.

Astfel, cu orice propunere ar veni și oricât de bine s-ar strădui să facă Guvernul această reformă în timpul rămas, acesta nu crede că va fi aprobată de CCR.

„Fie se blochează la Curtea Constituțională, fie se blochează în Coaliție, se blochează cumva, pentru că există o rezistență foarte mare și magistrații nu văd să-și taie pensiile pe care tot ei și le-au pus, în timp. Pur și simplu o să pierdem banii, dar nu sunt singurii bani care s-au pierdut”, explică Dragoș Cabat.

Acesta adaugă faptul că situația nu este morală, pentru că nu poți să le spui oamenilor că ei trebuie să suporte efectele inflației și ale diverselor majorări de taxe, iar cei cu pensii speciale să continue în schimb să le aibă și nimeni să nu se poată apropia de ele.

„Mă aștept ca Curtea Constituțională să spună că este neconstituțional. Nu știu de ce, nu văd pe ce motivații, dar eu nu sunt la Curtea Constituțională să pot să-mi dau cu părerea. Dar există această rezistență a sistemului, care este atât de mare încât sunt puține șanse să se întâmple lucrurile în douăzeci și ceva de zile de acum încolo”, mai spune Dragoș Cabat.

În același timp, Vlad Gheorghe nu crede că nerealizarea reformei pensiilor speciale va genera un scandal monstru, pentru că, spune acesta, s-au tot acoperit pierderi până acum.

Astfel, este posibil să mai vedem o dramoletă politică „cum am văzut în legătură cu numirea unui vicepremier care a performat foarte bine în societatea civilă”, explică acesta, cu referire la Oana Gheorghiu.

„Cred că genul acesta de dramolete inventate din subiecte care pur și simplu nu există au rolul de a abate atenția de la temele importante, cum sunt pensiile speciale, cum ar fi subvenția pentru partide, care în continuare e nesimțit de mare, cum ar fi faptul că facem niște alegeri la București în mijlocul iernii, deși lumea nu prea își permite alegeri în acest moment”, continuă președintele DREPT.

Prin urmare, acesta este de părere că cei de la putere vor inventa niște telenovele politice pentru a acoperi subiectele cu adevărat importante, pentru că, adaugă el, „așa au făcut până acum”.

„Toată alianța își asumă că pierde voturi în acest moment, dar vor să își țină aproape sistemul și, când spun sistemul, zic instituțiile de forță, magistratura, care până la urmă sunt cei care decid dacă ei mai au funcții și câteodată dacă mai au libertate sau nu. Așa că cifrele din sondaje, pentru niște alegeri (parlamentare. n.r.) care sunt îndepărtate, sunt mult mai puțin importante pentru ei decât libertatea și această putere pe care ți-o dau instituțiile de forță”, încheie Vlad Gheorghe.