Trecerea la impozitarea clădirilor și terenurilor la valoarea de piață, programată cel mai probabil pentru 1 ianuarie 2027, nu mai poate fi amânată, susține Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan. România încasează foarte puțin din impozitele pe proprietate, iar dependența autorităților locale de transferurile de la bugetul de stat a devenit excesivă, a mai avertizat economistul marți, 13 ianuarie, la Digi24.

Executivul a anunțat recent că pregătește introducerea impozitării proprietăților la valoarea de piață și pentru persoanele fizice, măsură care ar urma să intre în vigoare „cel mai probabil la 1 ianuarie 2027”. Reforma este asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și face parte din angajamentele luate în negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar.

Implementarea sistemului e-Proprietate este prevăzută în jalonul 237 din PNRR și în angajamentul fiscal-bugetar asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat ulterior de Comisia Europeană. Deși discuțiile privind impozitarea la valoarea de piață se poartă de mai mulți ani, decizia a fost amânată repetat din motive politice și logistice.

„Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 și 5 – între 300 și 500 milioane de euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare”, a transmis Guvernul duminică, 11 ianuarie. 

Marți, 13 ianuarie, Ionuț Dumitru a declarat că România nu are încă infrastructura necesară pentru a aplica corect impozitarea pe baza valorii reale de piață. „Nu avem în momentul de față capacitatea să calculăm această valoare reală și să putem face acest calcul al impozitelor în funcție de valoarea reală.”

Acesta a subliniat că impozitele pe proprietate ar fi trebuit majorate de mult timp, însă deciziile au fost amânate succesiv de guvernele anterioare. „De la 1 ianuarie anul acesta, am avut o creștere destul de semnificativă, chiar destul de mare, în condițiile în care, în ultimii ani, au tot fost amânate aceste creșteri. Am văzut că a apărut și în spațiu public faptul că, în 2023, era prevăzută o creștere de circa 50%, dacă nu mă înșel, care tot a fost amânată din motive politice la momentul respectiv. Adică creșterea taxelor pe proprietate, impozitelor pe proprietate, trebuia făcută de mai mult timp, au tot amânat guvernele anterioare”, a declarat economistul, la Digi24.

Potrivit consilierului premierului, menținerea unor impozite reduse pe proprietate nu a fost o soluție benefică pe termen lung. „Dacă ne uităm la cum arată bugetele locale în momentul de față, ele au o dependență foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Și resursele proprii ale autorităților locale, în primul rând aceste impozite pe proprietate care se duc direct la autoritățile locale, au o pondere destul de mică.

De altfel, România nu încasează mare lucru din impozitele pe proprietate și, mai mult decât atât, în ultimii ani ceea ce încasează din impozitele pe proprietate a scăzut ca procent din PIB. Adică, în ultimii ani, nici măcar nu am reușit să păstrăm ponderea în PIB a impozitelor pe proprietate”, a mai spus consilierul premierului. 

Care sunt provocările

În același timp, economiștii avertizează asupra dificultăților majore de implementare. Adrian Negrescu a declarat anterior pentru DigiEconomic că sistemul e-Proprietate ar putea genera scumpiri bruște pe piața imobiliară, nemulțumiri sociale și chiar migrarea populației din centrele orașelor către periferii.

Probleme serioase sunt anticipate în mediul rural, unde lipsa cadastrului complet, a tranzacțiilor imobiliare și a datelor privind construcțiile face extrem de dificilă stabilirea valorilor de piață.

„Rămâne un mare semn de întrebare modul în care vor fi calculate valorile de piață de exemplu în cazul unei locuințe de la țară, fără utilități, din chirpici și care, în mod normal, are mici șanse de vânzare.  Pe ce criterii vor fi calculate valorile de piață în localitățile rurale din România unde nu există tranzacții imobiliare, unele nici nu au cadastru așa cum trebuie, iar informațiile legate de construcțiile în sine sunt extrem de puține? Nu avem încă nicio explicație publică”, a explicat el.  

Dificultăți similare ar putea apărea și în orașe, unde statul va trebui să diferențieze între locuințe vechi și noi situate pe aceeași stradă.

În opinia economistului, pentru autorități, implementarea sistemului e-proprietatea reprezintă „o misiune imposibilă”, în condițiile în care proiectul a fost amânat în mod repetat în ultimii ani din motive logistice. „Cert este că, dacă se va merge pe actuala formulă de calcul la care să se aplice un coeficient suplimentar în funcție de zona unde se află imobilul, taxele cu siguranță vor crește, iar asta va crea și mai multe probleme sociale”, a conchis Negrescu.