Atacatorii cibernetici pot deja colecta volume uriașe de date criptate FOTO / Pixabay
Uniunea Europeană avertizează asupra unui risc fără precedent în domeniul securității digitale: în mai puțin de patru ani, progresele înregistrate în domeniul supercomputerelor și al calculului cuantic ar putea face inutile aproape toate sistemele de criptare utilizate astăzi. Consecința directă ar fi expunerea în masă a datelor sensibile – de la informații personale și bancare, până la secrete guvernamentale și proprietate intelectuală.
Avertismentul apare într-un document al Comisiei Europene, semnat de Henna Virkkunen, comisar european responsabil pentru suveranitatea tehnologică și securitatea datelor, și citat de publicația germană BILD. Potrivit documentului, lumea dispune de o fereastră de timp extrem de limitată pentru a-și adapta infrastructura digitală la noile amenințări.
Într-o scrisoare adresată eurodeputatului Moritz Körner, Virkkunen subliniază că atacatorii cibernetici pot deja colecta volume uriașe de date criptate, urmând să le decripteze ulterior, atunci când tehnologia necesară va deveni suficient de accesibilă. Practica este cunoscută sub numele de „harvest now, decrypt later” și reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale prezentului digital.
De la biți la qubiți: schimbarea care amenință criptografia clasică
Miezul problemei îl constituie dezvoltarea accelerată a calculatoarelor cuantice, radical diferite de computerele clasice. În timp ce sistemele actuale funcționează pe baza biților – unități de informație care pot avea valoarea 0 sau 1 –, calculatoarele cuantice utilizează qubiți, capabili să se afle simultan în mai multe stări.
Această proprietate, cunoscută sub denumirea de superpoziție, permite procesarea paralelă a unui număr uriaș de variante. În plus, qubiții pot fi interconectați prin fenomenul de entanglement, ceea ce amplifică exponențial capacitatea de calcul. Astfel, un computer cu doar câteva zeci de qubiți activi ar putea testa simultan trilioane de combinații – o performanță care ar depăși cu mult capacitățile oricărui supercomputer clasic.
Pentru criptografia cu cheie publică, considerată până acum un standard de securitate, acest salt tehnologic ar putea fi devastator. Experții avertizează că, odată atins un anumit prag de maturitate, calculatoarele cuantice vor putea sparge în câteva secunde algoritmi care astăzi sunt considerați practic imposibil de compromis.
Recomandarea Comisiei Europene: trecerea la criptografia postcuantică
În acest context, Comisia Europeană recomandă statelor membre să înceapă tranziția către așa-numita criptografie postcuantică cel târziu până în 2030. Aceasta presupune dezvoltarea și implementarea unor noi algoritmi matematici, concepuți special pentru a rezista atacurilor realizate cu ajutorul calculului cuantic.
Eurodeputatul Moritz Körner a descris situația drept „cel mai grav coșmar al politicilor de securitate” și un veritabil semnal de alarmă digital pentru Europa. În lipsa unor măsuri rapide, avertizează acesta, continentul s-ar putea confrunta cu un scenariu de securitate considerat până de curând aproape imposibil.
Miza este uriașă: parole personale, corespondență privată, date bancare, informații clasificate ale instituțiilor publice și secrete comerciale ale companiilor mici și mijlocii ar putea deveni accesibile atacatorilor.
Amenințarea nu este una pur teoretică. Recent, specialiștii au descoperit în spațiul public o bază de date care conținea aproximativ 150 de milioane de conturi compromise, aparținând utilizatorilor unor servicii precum Gmail, Yahoo, Facebook, Instagram sau OnlyFans. În paralel, administrații locale din mai multe orașe europene raportează atacuri aproape zilnice asupra infrastructurilor IT.
Există soluții, dar timpul este limitat
În pofida perspectivelor îngrijorătoare, comunitatea tehnologică lucrează deja la soluții. Mallik Rao, director tehnologic al o2 Telefónica, afirmă că rețelele considerate sigure din punct de vedere cuantic sunt deja testate în condiții reale. Acestea se bazează pe probleme matematice extrem de complexe, imposibil de rezolvat cu metodele cunoscute în prezent.
Pentru utilizatorii obișnuiți, recomandările rămân însă limitate. Specialiștii insistă asupra importanței actualizărilor constante de securitate, în condițiile în care dezvoltatorii de software încep să introducă treptat elemente de protecție postcuantică în produsele lor.
Evoluția accelerată a inteligenței artificiale adaugă un nou strat de risc. Un experiment recent realizat la Universitatea Stanford a arătat că un bot de hacking bazat pe AI, denumit Artemis, a reușit să se apropie de performanțele celor mai buni experți umani în testarea sistemelor și să identifice vulnerabilități reale în rețeaua instituției – un semnal suplimentar că viitorul securității digitale se apropie mai repede decât era anticipat.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent