Marti, 27 Ianuarie 2026, ora 08:45
5294 citiri
Volodimir Zelenski, Davos 2026 / FOTO: Davos, captură video YouTube (EuroNews România)
Volodimir Zelenski a susținut la Davos un discurs extrem de critic la adresa statelor membre ale UE. Președintele Ucrainei a lansat acuzații fără precedent, prin care a transmis că blocul comunitar este prea slab și nu a făcut cât ar fi trebuit, astfel încât Rusia să fie descurajată.
Alexandru Grumaz, general român format în SUA, la Harvard și fost consul la Beijing, a comentat pentru Ziare.com episodul cu Volodimir Zelenski în prim-plan, care a uimit comunitatea internațională.
„Declarațiile recente ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, făcute în ianuarie 2026, marchează o schimbare clară de registru în relația cu Uniunea Europeană. Tonul predominant de recunoștință, prezent în anii anteriori, a fost înlocuit de o critică directă și tăioasă, în pofida sprijinului financiar substanțial acordat de Bruxelles. Mesajul a stârnit reacții puternice, fiind interpretat fie ca un instrument de presiune diplomatică, fie ca expresia unei frustrări acumulate pe fondul negocierilor de pace mediate de Donald Trump. Discursul susținut de Zelenski la World Economic Forum pe 22 ianuarie 2026 a oferit cheia acestei schimbări de atitudine și a expus tensiunile tot mai vizibile dintre Kiev și capitalele europene.
Într-un pasaj devenit rapid viral, Zelenski a comparat situația Europei cu filmul Groundhog Day, sugerând că liderii europeni repetă aceleași promisiuni despre viitor, fără a lua decizii decisive în prezent. Deși Uniunea Europeană a aprobat recent un împrumut de aproximativ 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2027, liderul ucrainean a argumentat că sprijinul financiar, în lipsa unor măsuri politice ferme, este insuficient”, a declarat Grumaz.
„Zelenski pare să fi urmărit două obiective” prin discursul de la Davos
Mesajul lui Zelenski „nu a venit întâmplător”, atenționează analistul.
„În mod particular, Zelenski a criticat eșecul blocării complete a așa-numitei ‘flote fantomă’ de petroliere rusești, care continuă să tranziteze sau să utilizeze porturi europene, alimentând indirect bugetul de război al Moscovei. Europa a fost descrisă drept un ‘caleidoscop frumos, dar fragmentat’ de puteri mici și mijlocii, incapabil să se transforme într-un actor global capabil să descurajeze agresiunea fără sprijinul direct al Statelor Unite.
Calendarul discursului nu a fost întâmplător. Declarațiile au venit imediat după o întâlnire de aproximativ o oră între Zelenski și Donald Trump, desfășurată tot la Davos. Potrivit mesajului transmis de Kiev, discuția s-a concentrat pe garanțiile de securitate post-război oferite de Washington”, a menționat Grumaz.
În opinia diplomatului, există două motive pentru care președintele de la Kiev a ales o astfel de abordare.
„Prin criticarea deschisă a Europei, Zelenski pare să fi urmărit două obiective. Primul: să forțeze statele membre ale UE să adopte o poziție mai hotărâtă, pentru a nu fi marginalizate în eventualele negocieri trilaterale SUA–Ucraina–Rusia, preconizate să aibă loc în United Arab Emirates. Al doilea: să mențină presiunea asupra Bruxelles-ului în chestiunea activelor rusești înghețate, estimate la circa 300 de miliarde de euro, a căror confiscare directă rămâne un subiect extrem de sensibil pentru liderii europeni”, a explicat Grumaz.
„Discursul lui Zelenski de la Davos nu semnalează o ruptură cu Europa, ci mai degrabă o recalibrare tactică”
Tensiunile Ucraina – UE generează preocupări privind vulnerabilizarea statelor din flancul estic, implicit și pentru România, atenționează generalul.
„Criticile nu au trecut neobservate în regiune. La Budapesta, Viktor Orban a reacționat dur, catalogându-l pe Zelenski drept ‘un om aflat într-o poziție disperată’ și reiterând că Ungaria nu va susține efortul militar ucrainean, indiferent de presiunile externe. La București, reacțiile au fost mai nuanțate. România, deși invitată să participe în așa-numitul Board of Peace, privește cu atenție această repoziționare a Kievului.
Există o preocupare legitimă că o deteriorare a relațiilor dintre Ucraina și Bruxelles ar putea amplifica vulnerabilitatea statelor de pe flancul estic, care depind în mod direct de coeziunea occidentală pentru propria securitate. În ansamblu, discursul lui Zelenski de la Davos nu semnalează o ruptură cu Europa, ci mai degrabă o recalibrare tactică. Liderul ucrainean încearcă să transforme sprijinul financiar european într-un angajament politic și strategic mai dur, într-un moment în care negocierile de pace capătă contur, iar balanța de putere diplomatică riscă să se mute decisiv spre Washington. Critica, oricât de incomodă, este parte a acestui joc de presiune într-o etapă crucială pentru viitorul războiului și al arhitecturii de securitate europeană”, a concluzionat Grumaz, pentru Ziare.com.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent