Soldați în Vama Porțile de Fier FOTO Hepta
Europa se pregătește pentru o schimbare majoră în modul în care își apără frontierele comerciale, iar miza este uriașă. Milioane de colete ieftine, multe provenite din China, ajung zilnic în terminalele de marfă ale Uniunii Europene, punând o presiune tot mai mare pe un sistem vamal conceput într-o cu totul altă epocă.
În acest context, nouă orașe europene au intrat într-o competiție intensă pentru a găzdui viitoarea Agenție Vamală a UE, instituție menită să reformeze din temelii un mecanism considerat de mult timp depășit, scrie POLITICO. Printre candidați se află și Bucureștiul, o prezență care a surprins multe capitale occidentale.
Uniunea vamală europeană, înființată în 1968, a fost una dintre primele construcții solide ale proiectului comunitar, eliminând taxele dintre statele membre și introducând un tarif unic pentru importurile din afara Uniunii. Cu timpul însă, sistemul a rămas fragmentat, slab coordonat și greu de adaptat noilor realități ale comerțului global. Cele 27 de autorități vamale naționale lucrează în paralel, folosesc criterii diferite de evaluare a riscurilor și reacționează inegal la probleme sensibile, de la jucării nesigure până la trafic de droguri. Tocmai această lipsă de coerență a determinat Bruxelles-ul să propună crearea unei Agenții Vamale a UE, cunoscută sub acronimul EUCA, programată să devină operațională în 2028.
O agenție nouă pentru un comerț imposibil de verificat
Noua structură ar urma să reunească aproximativ 250 de funcționari și să gestioneze un centru de date de dimensiuni impresionante, unde vor fi colectate și analizate informații despre toate transporturile de intrare și ieșire din Uniune. Instituțiile europene caută în prezent orașul care va deveni sediul acestei agenții, în timp ce capitalele UE și Parlamentul European nu au ajuns încă la un consens privind procedura de vot. Legislatorii se opun tentativelor statelor membre de a păstra controlul asupra unei decizii considerate strategice pentru viitorul pieței interne.
Până la clarificarea acestor tensiuni politice, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European a decis să asculte prezentările celor nouă orașe candidate într-un format neconvențional, descris chiar de organizatori drept un „speed-dating” instituțional. Fiecare oraș încearcă să-și pună în valoare avantajele logistice, politice sau simbolice, dar și să minimizeze punctele slabe inevitabile.
Franța mizează pe Lille, un oraș care a pornit cu un avantaj clar, promovându-se agresiv încă dinainte de închiderea oficială a perioadei de depunere a candidaturilor. Totuși, vizita unei delegații de funcționari vamali și jurnaliști a scos la iveală temeri legate de amplasarea clădirii propuse, prea aproape de vecinătăți sensibile. „Rușii ar putea să-și instaleze tabăra chiar lângă”, a glumit ulterior cineva la Bruxelles. Franța rămâne însă un actor vocal în dezbaterea europeană privind comerțul electronic și coletele mici, după ce a amenințat cu introducerea unei taxe naționale, inițiativă aflată acum în suspans din cauza constrângerilor bugetare.
Bucureștiul, outsiderul care invocă coeziunea europeană
În acest peisaj dominat de orașe cu tradiție administrativă sau logistică, Bucureștiul apare ca un outsider. Candidatura capitalei României a fost primită cu surprindere, dar argumentele prezentate merg dincolo de infrastructură. România susține că vama înseamnă, înainte de toate, coeziune europeană. „Găzduirea EUCA la București ar consolida coeziunea Uniunii, plasând o autoritate strategică cheie într-o regiune esențială pentru securitatea fluxurilor comerciale europene”, se arată în documentația oficială, într-o trimitere directă la rolul jucat de porturile de pe Dunăre, devenite o rută vitală pentru exporturile Ucrainei în contextul agresiunii ruse.
Politico notează și detalii mai puțin convenționale despre locația propusă, aflată lângă o fabrică abandonată și un dealer Subaru, dar subliniază că spațiul este disponibil imediat, un avantaj deloc neglijabil într-o competiție strânsă. În plus, Bucureștiul promite o îmbunătățire semnificativă a conectivității, noua linie de metrou M6 urmând să lege ambele aeroporturi de oraș până în 2028.
Alte orașe își construiesc dosarele pe baze diferite. Haga invocă poziția sa între portul Rotterdam și aeroportul Schiphol, dar și statutul de „Oraș al Păcii și Justiției”, găzduind deja Europol, Eurojust și Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice. Roma joacă cartea simbolică a unei capitale europene fără agenții UE și propune o clădire cu valoare istorică, conectată direct la noduri majore de internet. Málaga își promovează ambițiile digitale și reziliența cibernetică, în timp ce Varșovia pune accent pe experiența de primă linie în gestionarea frontierelor externe, în strânsă legătură cu Frontex.
De la Zagreb, care mizează pe faptul că Croația nu găzduiește încă nicio agenție europeană, până la Porto, care invocă o tradiție vamală veche de secole, și Liège, aflat la intersecția marilor fluxuri de transport aerian, fiecare candidatură spune o poveste despre echilibrul delicat dintre geografie, politică și simbolism european.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent