Șeful
NATO, Mark Rutte, și șeful diplomației franceze, Jean-Noël
Barrot, s-au contrat de la distanță pe tema autonomiei strategice.
Polemica dintre cei doi arată tenisiunile uriașe acumulate la
nivelul NATO și faptul că relația transatlantică suferă enorm. Dacă Rutte i-a
avertizat pe europeni că o alianță fără SUA este aproape
imposibilă, francezul i-a transmis un mesaj tăios. Expertul în
politici de securitate Claudiu Degeratu explică, pentru „Adevărul”,
cine are dreptate în acest caz și câți ani le-ar trebui europenilor pentru a se decurca fără SUA.
B21 Raider este doar una dintre armele SUA la care europenii nici nu pot visa. FOTO: Captură video
NATO
și relația trasatlantică nu traversează cea mai bună perioadă,
dovadă și schimbul de replici de la începutul săptămânii dintre numărul 1 din NATO, secretarul general Mark Rutte, și șeful
diplomației franceze, Jean-Noël Barrot. Olandezul a afirmat că
Europa depinde enorm de Statele Unite ale Americii și că o
autonomie strategică nu poate fi obținută decât în decurs de
decenii.
La
Bruxelles, în fața europarlamentarilor, Mark Rutte a criticat ideea
unei alianțe europene de apărare fără sprijinul Statelor Unite
ale Americii, ceea ce i-a deranjat pe unii dintre aliații europeni
care susțin autonomia strategică. Într-un mesaj care ar putea să
intre în istorie, șeful NATO i-a avertizat pe europeni care ar fi
costurile și ce riscuri implică politica lor. Mark Rutte a făcut
și un apel la unitate și a atras atenția asupra faptului că
Europa fără Statele Unite ale Americii nu este capabilă să-și
asigure propria securitate.
„Dacă
cineva de aici încă mai crede că Uniunea Europeană, sau Europa în
ansamblu, se poate apăra fără Statele Unite, continuă să viseze.
Voi nu puteţi. Noi nu putem, avem nevoie unii de alţii”, a spus
Rutte, conform AFP.
Batavul
a mai adăugat și că, în cazul în care Europa pornește pe acest
drum al autonomiei strategice și dorește să mizeze pe o alianță
din care să excludă Statele Unite, costurile vor fi absolut uriașe.
Și asta nu ar fi tot, a mai spus el. Europenii ar fi nevoiți să
cheltuiască 10% din PIB pentru apărare, iar pe de altă parte ar
trebui să construiască propria capacitate de descurajare nucleară
pentru a putea să-și asigure securitatea.
„Asta costă miliarde
şi miliarde de euro. Şi în acest scenariu, aţi pierde garantul
suprem al libertăţii noastre, şi anume umbrela nucleară
americană. Aşadar, mult succes!”, a fost declarația tranșantă
a lui Mark Rutte.
Răspunsul
lui Barrot a fost unul lipsit de diplomație, ba chiar ironic. „Nu
dragă Rutte, europenii pot și trebuie să-și asume
responsabilitatea pentru propria securitate. Chiar şi Statele Unite
sunt de acord cu acest lucru. Există pilonul european al NATO”, a
spus oficialul frrancez.
Cine are dreptate
Fost
director general pentru politica și planificarea apărării,
responsabil cu politicile NATO și UE și Șef al Secției de Apărare
din cadrul Delegației Permanente a României la Sediul NATO din
Bruxelles, expertul în relații internaționale și politici de
securitate Claudiu Degeratu explică, în analiza sa pentru
„Adevărul” cine și de ce are dreptate în tot acest schimb
tensionat de replici. În opinia sa, atât Mark Rutte cât și
Jean-Noël Barrot au dreptate parțial, însă niciunul în
totalitate. Claudiu Degeratu nuanțează acest punct de vedere.
„În
principiu, au amândoi dreptate, pentru că problema este legată de
viziunea asupra rolului pe care trebuie să-l aibă pilonul european
al apărării în Alianța Nord-Atlantică. Dacă Mark Rutte vede o
tranziție foarte lungă, de zeci de ani, la capătul căreia Europa
poate spera că va deveni un actor independent și la nivelul
descurajării nucleare, ceilalți, adică europenii, își asumă un
proiect mult accelerat. Adică Franța și europenii, în general,
spun: «Ok, plecăm de la stadiul de dependență față de
capabilitățile strategice americane, dar asta nu înseamnă că nu
trebuie să ne poziționăm deja ca fiind autonomi». Asta își spun
europenii, iar francezii sunt printre marii susținători ai acestei
autonomii strategice. Deci, fiecare are dreptate, dar în felul său”,
spune Claudiu Degeratu.
Europenii depind la toate capitolele de americani
Românul
leagă aceste tensiuni dintre Mark Rutte și o parte a aliaților
europeni de lansarea SAFE, care a provocat o anumită euforie în
Europa, dar și un optimism exagerat.
„Personal
cred că este mai mult o inflamare tactică pe momentul lansării
SAFE. Unii au văzut-o ca fiind un factor de încurajare și de
afirmare a autonomiei strategice europene, iar Rutte a încercat să
tempereze acest entuziasm. Și are și Rutte dreptate”, mai spune
expertul.
Europenii
sunt în acest moment dependenți la absolut toate capitolele de
Statele Unite ale Americii. Din punct de vedere financiar, SUA
reprezintă pilonul central al Alianței Nord-Atlantice și acoperă
aproximativ 70% din totalul costurilor de apărare. Restul,
aproximativ 30% reprezintă contribuția lor financiară tuturor
celorlalți aliați europeni și canadieni. Iar cifrele arată și
mai rău pentru europeni în cazul unei comparații între armele și
tehnica militară a SUA și cea a aliaților europeni.
Câți ani i-ar trebui Europei să stea pe propriile picioare
În
prezent, există mai multe estimări cu privire la orizontul de timp
în care Uniunea Europeană ar putea deveni o forță și pe plan
militar. Optimiștii vorbesc despre o perioadă de 5 ani, iar
pesimiștii consideră că ar fi nevoie de cel puțin câteva
decenii. Claudiu Degeratu crede că și unii și alții au tendința
să exagereze.
„Nu
este în principiu imposibil ca Europa să devină la un moment dat o
forță, dar este evident că are nevoie de mult timp și de
investiții cât se poate de serioase pentru asta. Pe termen mediu,
consider că cel puțin zece ani le-ar trebui europenilor ca să-și
atingă scopul. Nu este realist să aibă așteptări să reușească
în cinci, spre 10 ani, așa cum cred unii”, subliniază Claudiu
Degeratu.