Un focar al virusului Nipah, în India, a pus multe țări din Asia în stare de alertă, având în vedere că rata de fatalitate la oameni poate fi între 40% și 75%. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a descris Nipah drept una dintre cele 10 boli prioritare din cauza potențialului său de a declanșa o epidemie. Virusul se poate transmite de la animale la oameni și este asociat cu o rată ridicată a mortalității, întrucât nu există vaccin.

Până acum nu au fost raportate cazuri în afară Indiei, dar autoritățile sanitare din Asia își intensifică măsurile de precauție. În ultimele zile, autoritățile din Thailanda, Singapore, Hong Kong, Malaysia, Indonezia, Vietnam și Pakistan au intrat în alertă după izbucnirea virusului Nipah, introducând filtre de protecție pe aeroporturi, în cazul călătorilor veniți dintre India.

Pentru România și Europa, riscul de infecții cu virusul Nipah este redus. Totuși, călătoriile internaționale pot aduce cazuri izolate.

Prof. Dr. Simin-Aysel Florescu, medic primar boli infecțioase și manager la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș, a explicat pentru Ziare.com în ce condiții ar putea virusul să ajungă și în țara noastră.

„Momentan există transmitere interumană, dar în condiții de contact apropiat. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont că infecția poate reprezenta, în acest moment, un risc pandemic, și că acest virus se află pe lista microorganismelor cu potențial epidemic a Organizației Mondiale a Sănătății.

Mai ales că virusurile nu rămân la fel pentru totdeauna — ele își pot modifica comportamentul pe măsură ce evoluează. Prin urmare, orice este posibil, chiar dacă nu avem cum să știm exact când. În general, pentru asta ar fi nevoie de un număr suficient de mare de persoane infectate simultan, ca o transmitere extinsă să devină probabilă. Potrivit informațiilor de la acest moment, nu s-a ajuns în acest punct, însă atunci când vom vedea statistici din India cu mai mulți oameni infectați deodată, situația s-ar putea agrava”, a transmis aceasta.

Alimentele cu proveniență din India pot fi contaminate?

Rezervorul natural al virusului Nipah este liliecii frugivori, care se hrănesc cu fructe și care pot purta virusul fără să se îmbolnăvească, dar îl elimină prin urină, salivă și fecale, contaminând mediul sau alte animale și astfel creând căi prin care virusul se poate transmite la oameni.

Medicul Simin-Aysel Florescu a explicat în ce măsură alimentele de import din India pot reprezenta un pericol de infecție și în țara noastră.

„Alimentele proaspete culese de acolo pot prezenta risc; în schimb, alimentele procesate și transportate pe lanțuri comerciale au mult mai puține șanse să fie contaminate”, a precizat medicul.

De asemenea, Dr. Simin Florescu a oferit și o serie de sfaturi de prevenție în cazul românilor care au în plan să viziteze India, în această perioadă.

„Problema este că acest tip de transmitere apare mai ales la persoanele care, dacă vorbim despre călătorii, merg în zone rurale, intră în contact foarte strâns cu populația locală și adoptă obiceiurile locale. De exemplu, consumul unor produse locale nepregătite termic sau contactul cu animale poate facilita transmiterea. În condițiile unui turism clasic, riscul este mult mai mic. Deci mâncatul „aventuros” și experimentarea acelorași condiții ale populației locale sunt factorii care predispun un risc crescut”, a conchis aceasta.

Ce este virusul Nipah?

Autoritățile indiene anunță că au preluat controlul asupra focarului de virus Nipah după confirmarea a două cazuri în estul statului Bengalul de Vest, în contextul în care toate persoanele care au intrat în contact cu bolnavii au fost plasate în carantină și supuse testării, a transmis Guvernul Indiei. Măsurile de supraveghere epidemiologică au fost intensificate local, conform comunicatelor oficiale.

Virusul Nipah, un agent patogen rar, zoonotic, face parte din familia Paramyxoviridae, genul Henipavirus, și a devenit cunoscut după izolarea sa pentru prima dată în 1999, dintr-un pacient din satul Sungai Nipah din Malaezia. De atunci, s-au înregistrat focare periodice în regiunea Asiei de Sud și Sud-Est — inclusiv în Bangladesh, India, Malaezia, Filipine și Singapore — zone în care transmiterea de la animale la om, dar și de la om la om, a produs episoade grave.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, rata fatalității variază între 40% și 75%, în funcție de capacitățile locale de supraveghere epidemiologică și de managementul clinic al cazurilor. Această mortalitate ridicată explică îngrijorarea autorităților sanitare internaționale de față cu orice cluster de infecții.

Manifestările clinice pot porni de la simptome ușoare, asemănătoare unei viroze, și pot evolua rapid spre afectare respiratorie severă sau encefalită. Perioada de incubație este, de regulă, între patru zile și aproximativ două săptămâni, dar au fost raportate și cazuri cu intervale de până la 45 de zile. După debut, pacienții pot acuza febră, cefalee, dureri musculare, greață sau dureri în gât; în formele severe apar stare de confuzie, convulsii, comă și sindrom de detresă respiratorie acută. Supraviețuitorii pot rămâne cu sechele neurologice sau pot prezenta recidive ale bolii în timp.

Rezervorul natural al virusului este reprezentat de liliecii frugivori din genul Pteropus — cunoscuți popular drept „vulpi zburătoare” — care pot elimina virusul prin urină, salivă sau fecale, contaminând fructe, seva sau alte suprafețe. Omul se poate infecta prin contact direct cu animale infectate, prin consumul de alimente sau lichide contaminate, dar și prin contact apropiat cu persoane bolnave sau cu fluidele lor corporale.

În prezent nu există tratament antiviral specific aprobat și nici vaccin autorizat pentru Nipah.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent