Justiția din România, criticată de SUA / FOTO Pixabay
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) reacționează după ce raportul Departamentului de Stat al SUA privind climatul pentru investiții comerciale pentru anul 2024, care face referiri și la sistemul de justiție românesc, evidențiază ca probleme prescripția în materie penală, practica neunitară, specializările magistraților în domenii relevante investițiilor, percepția privind corupția și condamnările la CEDO. CSM explică faptul că, în ceea ce privește prescripțiile, este vorba despre „legislație neclară”, în timp ce, în privința practicii neunitare, arată că, „deși mai există situații de practică neunitară, totuși aceasta s-a diminuat considerabil, iar în marea majoritate a cazurilor, la nivelul ultimului grad de jurisdicție, problema este reglată”.
Consiliul Superior al Magistraturii „remarcă faptul că Departamentul de Stat privește sistemul de justiție românesc ca fiind, potrivit Constituției, independent față de Executiv și competent procedural, corect și de încredere”.
CSM oferă explicații, într-un comunicat de presă transmis joi, privind ceea ce raportul scoate în evidență ca fiind probleme legate de sistemul de justiție.
„În ce privește efectele prescripției răspunderii penale, această problemă își are originea în legislația neclară în materie, declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională, și care a produs și va continua să producă efecte asupra dosarelor în care au fost incidente respectivele texte de lege, în condițiile în care aplicarea instituției este obligatorie, nefiind lăsată la latitudinea magistraților. În prezent, legislația a fost pusă în acord cu deciziile Curții Constituționale, instituția prescripției în materie penală fiind clară, dar va produce efecte numai în privința situațiilor juridice născute după modificarea legii, pentru infracțiunile săvârșite înainte de această dată fiind incidentă instituția în forma sa anterioară, drept consecință a aplicării principiului legii penale mai favorabile”, arată CSM în documentul citat.
Despre problema practicii neunitare, reprezentanții procurorilor și judecătorilor susțin că „s-au instituit mecanisme legale și practice la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al instanțelor, dar și la nivelul Institutului Național al Magistraturii, pentru reducerea acestui fenomen”, subliniind că, „deși mai există situații de practică neunitară, totuși aceasta s-a diminuat considerabil, iar în marea majoritate a cazurilor, la nivelul ultimului grad de jurisdicție, problema este reglată”.
apartamente de vanzare bucuresti 2 camere
CSM subliniază că la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului nu au mai existat condamnări pentru practică neunitară în ultima perioadă, inclusiv în anul 2024.
În privința problematicii specializărilor în domenii relevante investițiilor, Consiliul subliniază că are „o preocupare constantă” pentru formarea continuă a judecătorilor în acest domeniu, pe durata anilor 2024-2025 fiind organizate forme de pregătire profesională a magistraților în funcție în domenii precum concurența și proprietatea intelectuală.
„În privința percepției asupra corupției, raportul Departamentului de Stat trimite la măsurătorile făcute în Eurobarometru și arată că această problemă se află pe ultimul loc în clasamentul problemelor invocate de investitori (71%), după problema legislației și politicilor publice instabile (93%), a nivelului taxelor (85%) și a birocrației administrative (82%). Consiliul remarcă faptul că, potrivit măsurătorilor Eurobarometru, percepția fenomenului corupției în anul 2024 era de 71% și plasa România pe locul 15 din cele 27 de state membre, în grupul țărilor cu percepție de corupție medie (51%-75%), în media europeană (71%), procente mai înalte de percepție a corupției regăsindu-se în Grecia (98%), Portugalia (96%), Malta (95%), Slovenia (95%), Croația (92%), Cipru (91%), Spania (90%), Ungaria (88%), Bulgaria (85%), Lituania (83%), Cehia (79%), Italia (78%), Slovacia (77%), Letonia (76%). De asemenea, potrivit Eurobarometru pentru anul 2025, procentul de percepție a corupției în România a scăzut la 70%, sub media europeană (73%), păstrând România pe locul 15 din cele 27 de state membre”, se arată în comunicatul CSM.
Reprezentanții magistraților fac referire și la situația României la CEDO, arătând că, în 2024, potrivit statisticilor, cetățenii din România au sesizat instanța de la Strasbourg cu 3.850 de cauze, plasând România pe locul 4 la număr de cereri, „dar pe locul 12 în clasamentul mai relevant al numărului de cereri raportat la populația țării (19.064.000 locuitori)”.
„În aceeași perioadă de referință (2024), România a fost parte în 169 de dosare. Dintre acestea, în 101 dosare, cererile au fost respinse ca inadmisibile sau radiate de pe rol. În 58 de dosare judecata a avut loc pe fond, România fiind condamnată în 49 de cauze. Din aceste 49 de cauze, în 29 dintre ele problema de drept a fost aceea deja repetitivă a condițiilor de detenție din penitenciare, pentru care responsabilitatea nu aparține sistemului de justiție, ci sistemului administrativ. Prin urmare, în cazul României au fost admise cereri în doar 20 de dosare, dintre care doar 3 se referă la dreptul la un proces echitabil în sens larg (art. 6 din Convenție) și doar 1 dosar dintre cele 3 se referă la o durată excesivă de procedură de 8 ani a unui dosar penal finalizat în anul 2013”, precizează CSM, care își reafirmă „angajamentul constant pentru asigurarea independenței sistemului de justiție și a calității profesionale înalte a judecătorilor și procurorilor”.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent