Taxa „Temu”, de 25 de lei, pe coletele extracomunitare, aplicată de la 1 ianuarie, a generat un recul imediat asupra transporturilor aeriene de marfă. Marii retaileri internaționali au redirecționat fluxurile logistice către Budapesta, iar statul român și Compania de Aeroporturi București pierd încasări potențiale de zeci de milioane de euro.

În plus, datele oficiale indică o prăbușire a traficului cargo pe Otopeni încă de la finalul anului trecut, cu aproape două luni înainte de intrarea în vigoare a noii taxe, anunțată încă din vară, care vizează importurile din Asia.

Decizia autorităților de a impozita coletele venite din afara Uniunii Europene, cunoscută drept „taxa Temu”, a produs efecte contrare celor scontate.

În loc să aducă venituri suplimentare la buget, măsura a determinat companiile de logistică să ocolească România. Asociația Comisionarilor în Vamă – PRO CUSTOMS, citată de Adevărul.ro, avertizează că fluxurile logistice și vamale s-au mutat masiv în țările vecine, cu precădere în Ungaria.

Măsura fiscală a șters rapid progresele înregistrate de Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni în a doua jumătate a anului trecut, când procesase peste 7,3 milioane de colete e-commerce. Volumul de marfă ajunsese la peste 20.000 de tone în semestrul II din 2025, un nivel care demonstra că Aeroportului Otopeni este un nod logistic regional, mai arată sursa citată.

Taxa „Temu”, anunțată în vară, a dus la prăbușirea traficului la final de an

Datelor oficiale ale Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) analizate de Buletin de București arată o scădere a traficului de mărfuri care precedă aplicarea taxei de la 1 ianuarie 2026. Deși lunile noiembrie și decembrie reprezintă, în mod tradițional, vârful activității de comerț online și transport cargo, datorită Black Friday și a sărbătorilor de iarnă, finalul anului trecut a marcat o scădere abruptă exact în această perioadă.

În noiembrie 2025, traficul cargo a scăzut cu aproape 20% față de aceeași lună a anului precedent.

Aeroportul a procesat doar 3.461 de tone de marfă, comparativ cu 4.309 tone în noiembrie 2024. Trendul descendent a continuat și în luna decembrie, cu o scădere de 5,5%, cu un volum de 3.556 de tone, față de 3.765 de tone în 2024.

Această scadere arată că marii operatori logistici au anticipat măsurile fiscale și au început reorganizarea rutelor de transport înainte de intrarea în vigoare a legii.

Mecanismul prin care Bucureștiul pierde banii

Platformele globale precum Temu, Shein sau Alibaba pare că au reacționat rapid în urma anunțului Ministerului de Finanțe, din august 2025. Taxa a fost adoptată de Parlament abia în noiembrie însă, între timp, acestea au înființat entități juridice în alte state UE, preponderent în Ungaria.

Bunurile sunt importate acum prin Budapesta, acolo unde se achită taxele vamale și TVA-ul. Ulterior, mărfurile intră în România ca livrări intracomunitare, scutite de taxa logistică de 25 de lei.

Efectele au recul și în bugetul Companiei Naționale Aeroporturi București. Relocarea rutelor cargo înseamnă pierderi directe din taxele de aterizare, parcare și utilizare a infrastructurii.

Așadar, prin direcționarea mărfurilor prin Budapesta, Bucureștiul rămâne doar cu piața de consum și cu infrastructura ocolită.

România nu este singura țară care a adoptat o astfel de măsură, dar efectele sunt similare.

Italia a introdus o taxă de 2 euro pe colete, iar rezultatul a fost o scădere cu 36% a volumelor în primele 20 de zile ale anului. Operatorii italieni raportează că zborurile au fost redirecționate către Liège (Belgia), Amsterdam și Budapesta.

Statul preia controlul total, transparența scade

În timp ce traficul comercial se prăbușește, structura de acționariat a aeroportului suferă modificări importante. Statul român, prin Ministerul Transporturilor, a decis să răscumpere pachetul de 20% deținut de Fondul Proprietatea la CNAB. Decizia, luată pe 9 ianuarie 2026, transformă statul în unic acționar.

Fondul Proprietatea a încercat anterior listarea la bursă a companiei și a estimat că aceasta ar fi putut genera 500 de milioane de euro, însă propunerea a fost respinsă.

Acest lucru ar fi pus presiune asupra managemetului numit politic pentru performanță economică și transparență în administrarea fondurilor publici.

CITEȘTE ȘI George Tuță va avea mai mult control asupra locuințelor sociale din Sectorul 1. 61 de apartamente libere, după ce 1.900 de oameni au cerut o locuință


  • Cătălin Doscaș


    Reporter și redactor-șef Buletin de București. Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacții de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. Este jurnalist Buletin de București din 2019.